Despre noi > Ştiri

 Navigare

tipareste trimite pe mail

 AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU -proiect

Detalii

Autor: APM Braşov,
Adăugat: 2013-07-30 15:17:46
Ultima actualizare: 2013-07-30 15:17:46

                                                                                                                                                                                                           Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov

                                                                                                              Nr. ...................

                                                                                 

PROIECT

                                                                                                       

AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU                             

 

Titularul activităţii /operator: SC AVICOD BROILER SRL CODLEA

Adresa: mun. Codlea, Şos. Codlea+Sibiu, Km 2, birourile 1+2, jud. Braşov                             

Locaţia activităţii: mun. Codlea, Şos. Dumbravitei, Km 1+Ferma 3 Codlea, jud. Braşov                             

Categoria de activitate conform O.U.G. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006, Anexa nr. 1 – Categorii de activitati industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, activitatea propusa se incadreaza la:

? punctul 6.6. Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de:

a) 40.000 de locuri pentru păsări.

 

CodulCAEN :  0147 - Creşterea păsărilor                          

 

Emisă de:  SERVICIUL A.A.A.

Data emiterii: .............

Data expirării: ..............

 

Autorizaţia integrată de mediu s-a emis în condiţiile respectării legislaţieide mediu din România armonizată legislaţiei Uniunii Europene, respectiv Directiva nr. 2008/1/CE (IPPC) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şiDirectiva nr. 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole.

 

           DIRECTOR EXECUTIV,                                                                                                                                              ŞEF SERVICIU A.A.A.

        

 

                                                  

             ÎNTOCMIT,

 

 

 

1.  DATE  DE  IDENTIFICARE A TITULARULUI  ACTIVITĂŢII

S.C. AVICOD BROILER S.R.L. Codlea, soseaua Codlea-Sibiu km 2, Jud. Brasov, CUI 28068456 din data de 22.02.2011, numar de inregistrare conform Certificatului de Inregistrare Fiscala seria B nr.2252965: J08/213/22.02.2011.

Tel: 0268/252829; Fax 0268/251943

e-mail al societatiiavicod@yahoo.com

 

2. TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a solicitării adresate de S.C. AVICOD BROILER S.R.Lcu sediul în Codlea, şoseaua Codlea-Sibiu km 2, Jud. Brasov, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia  MediuluiBraşov, cu nr.14648 din 26.10.2012 şi transmisă către Agenţia Regională pentru Protecţia  Mediului Sibiu  cu adresa nr. 14648 din 05.11.2012,

            - în baza analizării documentaţiei de susţinere a solicitării de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, a comentariilor şi punctelor de vedere înregistrate în timpul derulării procedurii;

            - în urma organizării dezbaterii publice la sediul Primăriei Codlea, jud. Braşov, în data de 04.04.2013,         

         - în urma evaluării condiţiilor de operare şi a respectării cerinţelor O.U.G. nr. 152/2005,    privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

         - în baza O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

         - în bazaO.M. nr. 818/2003, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat prin O.M. nr. 1158/2005;             

         - în baza H.G. nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor;

 - în baza H.G. nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia  Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea sa;

         - în baza Ordinului M.A.P.M. nr. 36/2004, pentru aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu;

         - înbaza O.M. nr. 169/02.03.2004, pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţa privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană;

Cu respectarea cerinţelor legale prevăzute de :

Legea  nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

- Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările aduse de Ordinul nr. 592/2002;

STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului din zonele protejate;

Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea  Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei

-  STAS 10009/1998privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,cu modificările şi completările ulterioare;

-  H.G. nr. 349/2005privind depozitarea deşeurilor,cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

O.M.M.G.A. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor

- H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; 

Ordinul comun M.M.G.A./M.A.I. 1121/1281/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

- H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

-  H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

- H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

H.G. nr. 1037/2010  privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

- H.G. nr.1061/2008privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

- H.G. nr. 1408/2008privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

-  H.G. nr. 176/2004privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse amelioratori de sol şi substraturi de  cultură;

-  H.G. nr. 236/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1980/2000/CE din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare;

O.U.G. nr. 47/2005 aprobată  prin Legea nr. 73/2006 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare;

-  O.M. nr. 296/2005privind aprobarea Programului cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole;

-  O.M. nr. 242/2005pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnice în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluare cu nitraţi;

-  H.G. nr. 964/2000privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

-  O.M. nr. 1182/2005privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

-  Codul de bune practici în fermă aprobat prin O.M. nr.1234/2006;

- H.G. nr. 140/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE;

- O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;

- Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi la accesul în justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.01.2000;

-  Regulamentul (CE) nr. 1069/2009a Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentul CE nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)

Regulamentul UE nr. 142/2011 alComisieidin 25 februarie 2011de punere în aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de punere în aplicare a Directivei 97/78 CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de la controlul sanitar-veterinar la frontieră în conformitate cu directiva menţionată

- Ordin ANSVSA nr. 136/2006pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, modificat prin Ordin ANSVSA nr. 42/2010;

- Ordin  ANSVSA nr. 135/2010privindmonitorizarea sistemelor de creştere a găinilor ouătoare pentru producţia de ouă de consum, în conformitate cu legislaţia europeană specific.

Titularul autorizaţiei integrate de mediu este obligat să respecte legislaţia de mediu în vigoare, cu toate modificările/completările intervenite ulterior emiterii actului de reglementare, până la expirarea valabilităţii acesteia.

 

 - ţinând cont de documentele de referinţa privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeana:

-          IPPC  “Reference document on  Best  Available  Technique for Intensive  Rearing of  Poultry and  Pigs (iulie 2003)

-          IPPC “Reference document  on  the  General  Principles  of  Monitoring (iulie 2003)

 

-          în condiţiile în care orice emisie rezultată în urma activităţii va fi în conformitate şi nu va depăşi cerinţele legislaţiei de mediu  din  România, armonizată legislaţiei Uniunii Europene  şi  prevederile  prezentei  autorizaţii,

se emite:  AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ  DE MEDIU ....... din .........

pentru:SC AVICOD BROILER SRL CODLEA, cu sediul social in  mun. Codlea, Şos. Codlea+Sibiu, Km 2, birourile 1+2, jud. Braşov                             

Punct de lucru: mun. Codlea, Şos. Dumbravitei, Km 1+Ferma 3 Codlea, jud. Braşov                              

 

Autorizaţia include condiţiile necesare pentru asigurarea că:

a)  sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

b)nu este cauzată nici o poluare semnificativă;

c)  este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate sau în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

d)sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor;

e)  este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile de funcţionare, în afara parametrilor normali de operare ai instalaţiei;

f)  sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare pentru a fi utilizat în circuitul economic;

g)sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei;

h)sunt respectate principiile B.A.T.

Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de aceasta, pentru verificarea conformării cu autorizaţia.

 

Conform prevederilor O.U.G nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, după caz.

 

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

Prezenta autorizaţie se aplică tuturor activităţilor desfăşurate sub controlul titularului/operatorului de activitate, de la primirea materialelor pe amplasament până la expedierea produselor finite, inclusiv managementul deşeurilor, de la punctul de colectare până la punctul de eliminare sau recuperare, conform zonei marcate pe Planul de situaţie, anexat la solicitarea  de obţinere a autorizaţiei  integrate de mediu revizuite.

Denumirea instalaţiei IPPC: „ Ferma 3 de crestere pui de carne”.

Amplasament : mun. Codlea, Şos. Dumbravitei, Km 1+Ferma 3 Codlea, jud. Braşov                             

Categoria de activitate:

-conform Anexei 1, a O.U.G. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare,  pct. 6.6.a –  Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor,  având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări;

-conform Anexa nr. 1 la H.G. 445/2009 , pct.17-instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte (sau a porcinelor) având cel puţin:

a). 85.000 de locuri pentru creşterea păsărilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru păsări ouătoare;

Capacitatea instalaţiei: 1.800.000 capete pasari/an pentru cresterea de pui de carne.

Reglementare anterioară:a avut autorizatie de mediu nr. sub 36 din 22.08.2006 actualizata in 30.10.2007 pe denumirea SC GALLI GALLO SRL, pentru ferma nr.3 si nr. 5.

                        

Număr angajaţi:30 persoane

An punere în funcţiune instalaţie:

4. DOCUMENTAŢIA  SOLICITĂRII    

Documentaţia înaintată de S.C. AVICOD BROILER S.RL. pentru obţinerea autorizaţiei integrate de mediu nr. 14648 DIN 26.10.2012;     

- Solicitare privind emiterea autorizaţiei integrate de mediu, înregistrată la A.PM Brasov cu nr. 14648 din 26.10.2012;

- Certificat de înregistrare nr. 28068456,emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov;

- Certificat constatator nr. 64352 din 31.10.2011 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov;

- Contract de inchiriere nr. 1162 din 31.08.2011, incheiat de SC AVICOD SA si sc AVICOD BROILER SRL;

- Autorizatie sanitar veterinara nr. RO-BV-009-INCP/2 din 02.05.2012 emisa de DSVSA Brasov

- Contract prestari servicii nr. 70 din 02.03.2012, incheiat de societate cu SC PROTAN SA SI Anexa nr.1;

 

4. DOCUMENTAŢIA  SOLICITĂRII    

  - Cerere privind emiterea autorizaţiei integrate de mediu, înregistrată la A.PM Brasov cu nr. 14648 din 26.10.2012;

- Formular de solicitare intocmit conf. O.M. nr. 1158/2005  realizat de H&S ECO CONSULT-Sibiu;

-Raport de amplasament realizat de H&S ECO CONSULT-Sibiu;

- Documente  doveditoare  privind  mediatizarea  solicitării de  emitere a autorizaţiei integrate de mediu;

- Documente  doveditoare  privind  achitarea  taxelor şi  tarifelor  aferente  procedurii  de emitere a  autorizaţiei integrate de mediu.

 

- Certificat de înregistrare nr. 28068456,emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov;

- Certificat constatator nr. 64352 din 31.10.2011 emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Braşov;

- Proces verbal CAT din 18.03.2013 si lista invitatilor;

- Contract de inchiriere nr. 1162 din 31.08.2011, incheiat de SC AVICOD SA si sc AVICOD BROILER SRL;

- Autoriztie de gospodarire a apelor nr. 149/26.11.2012 emisa de SGA Brasov;

- Proces verbal de verificare a amplasamentului si a mediului de delimitare / identificare a instaltiei;

- Autorizatie sanitar veterinara nr. RO-BV-009-INCP/2 din 02.05.2012 emisa de DSVSA Brasov

- Contract prestari servicii de preluare subproduse de origine animala nr. 99 din 01.03.2013, incheiat de societate cu SC PROTAN SA si Anexa nr.1;

- Contract prestari servicii de preluare deseuri periculoase si nepericuloase nr. 1648 din 28.02.2013, incheiat de societate cu SC RIAN CONSULT SRL si Anexa nr.1;

- Contract prestari servicii vidanjare si colectare si transport cenusa provenita de la incinerator nr. 1177 din 13.08.2012, incheiat de societate cu SC Servicii Magura Codlea SRL si act aditional;

-Aviz tehnic de racordare nr. 70101226582/03.05.2012 emis de SC Electrica Distributie Transilvania Sud SA;

-Acord de acces la sistemul de distributie gaze naturale nr. 11233655/28.02.2012 emis de SC Distrigaz Sud SA;

-Contract de prestari servicii nr. 12.08.036 din 31.08.2012, incheiat de societate cu ANIF, privind eliminarea apelor pluviale de pe o suprafata de 12640 mp, in canalul de desecare CS3-34;

-Contract de prestari servicii nr. 11/28.02.2011, incheiat de societate cu Dr. Pop Iuliu medic veterinar autorizat;

- Contract de prestari servicii in domeniul medicinii muncii nr. TM.2206/03.06.2011, incheiat de societate cu SC TRANSILVANIA MEDICAL SRL;

- Contract de prestari servicii in domeniul securitatii si sanatatii in munca si a situatiilor de urgenta nr. S.S.M.-s.u. 3024, incheiat de societate cu SC TRANSILVANIA COMPANY SRL;

-  Contract de transport  marfa nr. 127/03.08.2011, incheiat de societate cu SC CAPITALY TAXI SRL;

- Contract de transport pasari vii de la ferme nr. 2/03.01.2012, incheiat de societate cu SC AVICOD SA;

- Contract de vanzare-cumparare deseuri reciclabile nr. 1364/01.03.2011, incheiat de societate cu SC STE SO SAMAC RL;

- Contract de prestari servicii privind preluarea deseurilor sanitare, nr. 26/04.08.2011, incheiat de societate cu SC BIO-RISC SRL;

-Contract de prestari servicii de salubritate, nr. 20/14.05.2012, SC Servicii Magura Codlea SRL SC Servicii Magura Codlea SRL;

-Contract de furnizare apa potabila nr. 907/13.08.2012, incheiat de societate cu SC AVICOD SA;

-Contract de colaborare privind preluarea dejectiilor de pasare, nr. 540/12.09.2012, incheiat de societate cu I.I. Ungureanu Gabriel ;

-Raport de incercare apa reziduala (pluviala) nr. 3391/05.10.2012 emis de Laboratoarele Tonnie-Ploiesti;

- Raport de incercare apa foraj nr. 3485/08.10.2012 emis de Laboratoarele Tonnie-Ploiesti;

- Raport de incercare  nivel de zgomot nr. 3252/19.09.2012 emis de Laboratoarele Tonnie-Ploiesti;

- Raport de incercare  imisii in aer nr. 3149/20.09.2012 emis de Laboratoarele Tonnie-Ploiesti;

- Raport de incercare  analiza sol nr. 3155/21.09.2012 emis de Laboratoarele Tonnie-Ploi Buletin de analiza si siguranta alimentelor nr. esti;

- Buletin de analiza si siguranta alimentelor nr. 1621/26.06.2012 emis de Laboratorul SVSA;

- Buletin de analiza si siguranta alimentelor nr.2315/31.08.2012 emis de Laboratorul SVSA;

- Fise tehnice de securitate pentru insecticide, raticide, dezinfectante;

 

 ANEXE:

-  Plan de încadrare în zonă si plan de situatie pentru SC AVICOD BROILER SRL.

 

5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII

Operatorul nu a decis inca sa implementeze inca un sistem de management de mediu standardizat, bazat pe ISO 14001-96 sau scheme EMAS. Operatorul pune in practica un sistem de management de mediu nestandardizat.

Definirea politicii de mediu

Managementul de varf al societatii a definit politica de mediu a acesteia, care include:

-        obligatia prevenirii si controlului poluarii,

-        obligatia supunerii fata de legislatia de mediu si fata de prevederile autorizatiei integrate de mediu,

-        prevede cadrul de plecare a obiectivelor si tintelor de mediu,

-        documentul este comunicat salariatilor,

-        este disponibil publicului si tuturor partilor interesate.

Planificarea si stabilirea obiectivelor si tintelor

-        identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si pastrarea acestor informatii in banca de date,

-        accesul la legislatia de mediu si adaptarea obiectivelor de mediu si a tintelor la modificarile acestora,

Implementarea procedurilor

            I. structura si responsabilitatile: exista persoane desemnate cu responsabilitati in controlul sistemului de management de mediu;

            II. instruirea, constientizarea si competenta: se identifica necesitatea de instruire pentru a se asigura ca intreg personalul ce isi aduce aportul in segmentele cu impact semnificativ asupra mediului sa aiba pregatirea necesara;

            III. comunicare: stabilirea si mentinerea procedurilor de comunicare interna, la diferite nivele si functii, de asemenea proceduri privind intretinerea unui dialog cu partile interesate din exterior pentru a raspunde rezonabil la sesizarile publicului interesat;

            IV. personalul implicat: personalul implicat in procesele de productie contribuie la realizarea performantei de mediu prin observatii si sugestii aduse la cunostinta sefului ierarhic;

            V. documentare: mentinerea in format scris si electronic a elementelor de fond ale sistemului de management de mediu;

            VI. eficienta procesului de control: controlul adecvat al proceselor si a modurilor de operare (pornire, oprire, operatii de rutina, conditii anormale) si identificarea indicatorilor cheie ai performantei (temperatura, compozitie), analiza conditiilor anormale de operare (cauze si urmarirea ca aceste conditii sa nu revina);

            VII. programul de mentenanta: stabilirea modului de realizare a mentenantei, sistemul de intretinere specific;

            VIII. pregatirea cazurilor de urgenta si raspuns: identificarea potentialului de raspuns la accidente si situatii de urgenta si prevenirea impactului asupra mediului asociat cu acestea.

Controlul si corectarea actiunilor

            I. monitoring: stabilirea procedurilor de monitoring si masurare pentru poluantii evacuati in aer si in apa;

            II. actiune corectiva si preventiva: stabilirea si mentinerea procedurilor pentru investigarea neconformitatilor cu conditiile autorizatiei integrate si cu alte cerinte legale, reducerea impactului si initierea procedurilor corective si preventive pentru diverse situatii cu impact asupra mediului, aparute in procesul de productie;

            III. audit: realizarea auditurilor stabilite prin autorizatia de mediu, si stabilirea unor programe de audit ale managementului de mediu rezultate din discutii cu personalul, inspectia conditiilor de operare, a echipamentelor, urmarirea rezultatelor auditului;

            IV. evaluarea periodica a cerintelor legale: revizuirea cerintelor cu legislatia de mediu aplicabila.

 Managementul reviziilor

            - revizuirea periodica a  sistemului de management pentru adoptarea formei adecvate si eficiente.

Pregatirea unui raport regulat de mediu

Prezentarea anuala a RAM (Raportului Anual de Mediu).

conform cerintelor autorizatiei integrate

 

Sunteti certificati conform ISO 140001 sau înregistrati conform EMAS (sau ambele) - dacă da indicati aici numerele de certificare/înregistrare

Nu. Firma doreste implementarea ISO 140001 la nivelul punctului de lucru.

Furnizati o organigramă de management în documentatia dumneavoastră de solicitare a autorizatiei integrate de mediu (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care îl veti atasa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director tehnic

Serviciu de întreţinere

Şef instalaţii

Administrator fermă

DIRECTOR GENERAL

Inspector resurse umane

Responsabil cu protecţia mediului

  
 

 

 

Cerinta caracteristică a BAT

Da

sau

Nu

Documentul de referintă sau data până la care sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsabilităti

Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerintă

0

1

2

3

4

1

Aveti o politică de mediu recunoscută oficial?

da

Document anexat prezentei solicitări

Director general

2

Aveti programări preventive de întretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante?

da

Regulament intern

Sef instalatii

3

Aveti o metodă de înregistrare a necesitătilor de întretinere si revizie?

da

Raport către conducere, în urma verificării stării utilajului

Sef instalatii

4

Performanta/acuratetea de monitorizare si măsurare

da

Conform standardelor în vigoare, registrul de evidentă a măsurătorilor

Responsabilul cu protectia mediului

5

Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performantă în domeniul mediului?

da

Compararea cu cerintele autorizatiei de mediu

Responsabilul cu protectia mediului, director general

6

Aveti un sistem prin care stabiliti si mentineti un program de măsurare si monitorizare a indicatorilor care să permită revizuirea si îmbunătătirea performantei?

da

Programul de monitorizare impus prin autorizatia integrată de mediu

Responsabilul cu protectia mediului

7

Aveti un plan de prevenire si combatere a poluărilor accidentale?

da

Exista un Plan de prevenire si combatere a poluărilor accidentale, cuprins în documentatia de solicitare a autorizatiei de gospodărire a apelor

Administrator fermă

Responsabilul cu protectia mediului

8

Dacă răspunsul de mai sus este DA listati indicatorii principali folositi

da

Analiza periodică a calitătii apei subterane si a apei pluviale din canalul ce străbate ferma

Responsabilul cu protectia mediului,

Administrator ferma

 

Instruire

Confirmati că sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate si vor începe în intervalul de 2 luni de la emiterea autorizatiei integrate de mediu) pentru întreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitionează echipament si materiale; si care cuprinde următoarele elemente:

-       constientizarea implicatiilor reglementării dată de Autorizatia integrată de mediu pentru activitatea companiei si pentru sarcinile de lucru;

-       constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea în conditii normale si conditii anormale;

-       constientizarea necesitătii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare integrată de mediu;

-       prevenirea emisiilor accidentale si luarea de măsuri atunci când apar emisii accidentale;

-       constientizarea necesitătii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire.

 

da

 

Responsabilul cu protectia mediului, conducerea societătii

10

Există o declaratie clară a calificărilor si competentelor necesare pentru posturile cheie?

da

Conform cerintelor postului

Sef personal, conducerea societătii

11

Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (dacă există) si în ce măsură vă conformati lor?

 

Legislatia de protectie a muncii si de mediu

Sef personal, conducerea societătii

12

Aveti o procedură scrisă pentru rezolvare, investigare, comunicare si raportare a incidentelor de neconformare actuală sau potentială, incluzând luarea de măsuri pentru reducerea oricărui impact produs si pentru initierea si aplicarea de măsuri preventive si corective?

da

Reguli de ordine interioară: responsabilul cu protectia mediului

informează conducerea societătii, care dispune măsurile necesare

Responsabilul cu protectia mediului, 

Director general 

13

Aveti o procedură scrisă pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizărilor privind protectia mediului incluzând luarea de măsuri corective si de prevenire a repetării?

nu

 

Directorul general indică persoana care se ocupă de investigarea si comunicarea sesizărilor privind protectia mediului, după caz.  Responsabilul cu protectia mediului

14

Aveti în mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica dacă toate activitătile sunt realizate în conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare)

nu

 

Se va realiza programul de audituri impus de autorizatia integrată de mediu

 

Director general

Responsabilul cu protectia mediului

 

15

Frecventa acestora este de cel putin o dată pe an?

16

Revizuirea si raportarea performantelor de mediu

Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf al companiei analizează performanta de mediu si asigură luarea măsurilor corespunzătoare atunci când este necesar să se garanteze că sunt îndeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu si că politica rămâne relevantă?

Denumiti postul cel mai important care are în sarcină analiza performantei de mediu.

nu

Se va institui  un sistem de consemnare în documente a acestor aspecte

Directorul General

17

Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf al companiei analizează progresul programelor de îmbunătătire a calitătii mediului cel putin o dată pe an?

nu

Se va institui un sistem de consemnare în documente a acestor aspecte

Directorul General

18

Există o evidentă demonstrabilă (de ex. proceduri scrise) că aspectele de mediu sunt incluse în următoarele domenii asa cum sunt cerute de IPPC:

-          controlul modificării procesului în instalatie;

-          proiectarea instalatiilor noi, tehnologiei sau altor proiecte importante;

-          aprobarea de capital;

-          alocarea de resurse;

-          planificarea si programarea;

-          includerea aspectelor de mediu în procedurile normale de functionare;

-          politica de achizitii;

-          evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

 

 

 

da

Se tine evidenta modificărilor si avizele obtinute pentru aceste modificări

Director general

Responsabilul de mediu

19

Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit), pentru:

-          informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare; si

-          eficienta sistemului de management fată de obiectivele si scopurile companiei si îmbunătătirile viitoare planificate.

da

Raportul anual de mediu

Director general

Administrator fermă

Responsabilul cu protectia mediului

20

Se fac raportări externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul?

nu

Se va realiza o pagina Web prin care se vor face publice performantele de mediu

Director general

Responsabilul cu protectia mediului

 

 

Cerinta caracteristică a BAT

Unde este păstrată

Cum se identifică

Cine este responsabil

Managementul documentatiei si registrelor

Politici

În cadrul compartimentului de mediu

Registru analize mediu

Registru raportări investitii mediu

Evidentă raportări 

Responsabilul cu protectia mediului

Responsabilităti

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar politici, tinte, responsabilităti

Responsabilul cu protectia mediului

Tinte

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar politici, tinte, responsabilităti

Responsabilul cu protectia mediului

Evidentele de întretinere

În cadrul compartimentului de întretinere

Dosar evidente de întretinere pentru utilajele si sistemele de reducere a poluării

Sef instalatii

Proceduri

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar proceduri – în curs de elaborare

Responsabilul cu protectia mediului

Registrele de monitorizare

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar monitorizare

Responsabilul cu protectia mediului

Rezultatele auditurilor

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar audituri

Responsabilul cu protectia mediului

Rezultatele revizuirilor

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar documentatii

Responsabilul cu protectia mediului

Evidentele privind sesizările si incidentele

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar evidentă sesizări si incidente

Responsabilul cu protectia mediului

Evidentele privind instruirile

În cadrul compartimentului de mediu

Dosar evidente instruiri în domeniul protectiei mediului

Responsabilul cu protectia mediului

 

 

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

Capacitatea maximă a fermei:

-          300.000 pui de carne pe serie, 6 serii pe an, 1.800.000 pui de carne pe an;

 

 

Principalele materii prime/ natura chimică, compozitie

 

Inventarul complet al materialelor (calitativ si cantitativ)

  

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabilitate, bioacumulare potentială, toxicitate pentru specii relevante)

 

Categorie:

Periculoase/

Nepericuloase

Periculozitate

Fraze de risc

 

Pasari pentru productia de carne / Pui de carne

1.800.000 capete/an

N

-

-

 

Furaje, asternut

 

 

 

 

 

Furaje(porumb, srot de soia, concentrat proteino-vitamino-mineral), carbonat de calciu

Pui de carne:

4,25 kg/pasare/ ciclu – 7650 t/an

N

-

-

 

Paie, talaj pentru realizarea asternutului uscat

Pui de carne:

0,5 kg/pasare/ciclu – 900 t

N

-

-

Medicamente, substante de igienizare, dezinfectie si deratizare

 

 

Medicamente

12000 l/an

2000000 flacoane/an

P

Periculozitatea specifica fiecarui medicament , nerelevanta prin cantitatea mica utilizata

-

 

Medifoam

75 l/an

P

insecticid

Xi -iritant

 

Ecocid

50 kg/an

P

Material dezinfectant.

Xn – nociv,

 

Ewabo Aldekol DES FF/

BEST TOP (clorura de dimetil-didecil amoniu, glutaraldehida, formaldehida)

130 l/an

P

Material dezinfectant. trebuie evitat accesul produsului in reteaua de canalizare sau de alimentare cu apa sau in subteran. In caz de infiltrare trebuie informate autoritatile responsabile. 

C- coroziv ,

R20/22 – nociv prin inhalare si inghitire;

R34 – provoaca arsuri;

R42/43 – poate provoca sensibilizare prin inhalare si contact cu pielea.

 

Ewabo Alkedol DES 03 (componente: glutaral, formaldehida, metanol), 0,5%

633 l/an

P

Material dezinfectant. trebuie evitat accesul produsului in reteaua de canalizare sau de alimentare cu apa sau in subteran. In caz de infiltrare trebuie informate autoritatile responsabile. Produsul nu se va elimina impreuna cu resturile menajere

t – toxic,

R21 – nociv in contact cu pielea;

R23/25 – toxic prin inghitire si inhalare;

R34 – provoaca arsuri;

R40 – posibile efecte ireversibile;

R42/43 – poate provoca sensibilizare prin inhalare si contact cu pielea.

R68/20/21/22 – Nociv: posibile efecte ireversibile prin inhalare, la contactul cu pielea si prin inghitire

 

Ewabo Fog Add (polipropilenglicol)

 

 

522 kg/an

N

Potentiator in nebulizarea solutiilor apoase. Nu este periculos pentru mediul inconjurator

 

 

Virocid

1500 l/an

P

Dezinfectant cu spectru larg cu actiune bactericida, fungicida, virucida.

Xn – nociv

 

CID 2000

1000 l/an

P

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

C- coroziv ,

R34 – provoaca arsuri.

 

Medifog

500 kg/an

N

Potentiator in nebulizarea solutiilor apoase. Nu este periculos pentru mediul inconjurator

-

 

Mediclean aqua

100 l/an

P

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

C- coroziv ,

R34 – provoaca arsuri.

 

DM CID-S 2000

50 l/an

P

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

C- coroziv ,

R34 – provoaca arsuri.

 

Ratimor (substanta activa - bromadiolon)

1500 l/an

P

Rodenticid, biodegradabil. Se va evita contaminarea apei. In cazul scurgerilor accidentale se vor utiliza substate absorbante, care vor fi colectate in containere etanse in vederea incinerarii.

Xn – nociv,

R21/22, R48/21/22

 

Solfac EW 50

500 l/an

P

Insecticid

Xi, N

R43, R50/53

 

Var [Ca(OH)2], 20%

12800 kg/an

P

Caustic

Caustic

 

Clorura de var

(amestec de hipoclorit de calciu, hidroxid de calciu si clorura de calciu)

128 kg/an

P

 

  

Nociv prin inhitire, toxic pentru pesti si alge, prin descompunere formeaza produsi toxici, este un produs carburant, irita ochii, sistemul respirator si pielea

Oxidant ;

R31 – in contact cu acizii poate elibera gaze toxice;

R34 – provoaca arsuri.

               
 

 

3.1. Selectarea materiilor prime

 

Principalele materii prime/utilizări

Natura chimică/ compozitie

 

Ponderea

% în produs

% în apa de suprafată

% în canalizare

% în deseuri/pe sol

% în aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabilitate, bioacumulare potentială, toxicitate pentru specii relevante)

(Fraze R)1)

Există alternativă adecvată (pentru cele cu impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizată (dacă nu, explicati de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)2)

Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocată? A se vedea Sectiunea 8

Furaje

Porumb, concentrat proteino-vitamino- mineral/, carbonat de calciu

Asimilat de pui, ca hrană

  

nu

Stocate în buncăr de 20 tone, amplasat pentru fiecare hală

A, B, D - Nu

Asternut

talaj de lemn, paie

100% în dejectii uscate

 

nu

Stocare temporară în magazie

A, B, D - Nu

Medicamente

-

80% în produs

20% în asternut

 

 nu

În farmacia veterinară, în ambalaj original

A, B, D - Nu

Medifoam

-

 

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Insecticid.

 

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Nu

 

Ecocid

-

 

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Material dezinfectant, nociv

nu

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Nu

Ewabo Aldekol DES FF/

BEST TOP

 

clorura de dimetil-didecil amoniu, glutaraldehida, formaldehida

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Material dezinfectant. trebuie evitat accesul produsului in reteaua de canalizare sau de alimentare cu apa sau in subteran. In caz de infiltrare trebuie informate autoritatile responsabile.

 

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Ewabo Alkedol DES 03   0,5%

componente: glutaral, formaldehidă, metanol

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

 

Material dezinfectant. trebuie evitat accesul produsului în reteaua de canalizare sau de alimentare cu apă sau în subteran. În caz de infiltrare trebuie informate autoritătile responsabile. Produsul nu se va elimina împreună cu resturile menajere

 

*

 

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

 

Ewabo Fog Add 

Polipropilenglicol

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

 

Potentator în nebulizarea solutiilor apoase. Nu este periculos pentru mediul înconjurător

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Virocid

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

 

Dezinfectant cu spectru larg cu actiune bactericida, fungicida, virucida.

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

CID 2000

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Medifog

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Potentiator in nebulizarea solutiilor apoase. Nu este periculos pentru mediul inconjurator

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Mediclean aqua

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

DM CID-S 2000

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Dezinfectant pentru curatarea totala si dezinfectia conductelor de apa si a instalatiilor de adapare la sfarsit de ciclu

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Ratimor

substanta activa - bromadiolon

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Rodenticid, biodegradabil. Se va evita contaminarea apei. In cazul scurgerilor accidentale se vor utiliza substate absorbante, care vor fi colectate in containere etanse in vederea incinerarii.

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Solfac EW 50

-

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

 

 

Insecticid

*

În ambalaj original, în magazie specială deservită de personal calificat

A, B, D - Da

 

Var [Ca(OH)2], 

Ca(OH)2 - 20%

-solid

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Alcalin, Caustic

nu

În saci, în magazie specială

A, B, D - Nu

 

Clorura de var

 

  

Amestec de hipoclorit de calciu, hidroxid de calciu si clorură de calciu

Utilizat în procesul de dezinfectie,

pulverizat pe suprafata interioară a halei

Nociv prin înghitire, toxic pentru pesti si alge, prin descompunere formează produsi toxici, este un produs carburant, irită ochii, sistemul respirator si pielea

*

În ambalajul

furnizorului, în magazie

A, B, D - Da

 

 

 _______

1) Legea -51/2001 care implementează Directiva 67/5-8/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase

2)          A - Există o zonă de depozitare acoperită (i) sau complet-îngrădită (ii);

B - Există un sistem de evacuare a aerului;

C - Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor înainte de evacuare;

D - Există protectie împotriva inundatiilor sau de pătrundere a apei de la stingerea incendiilor.

* Produsele utilizate sunt aprobate de autoritatea sanitar-veterinară. 

Notă:

-          substantele dezinfectante specifice sunt gestionate exclusiv de către echipa internă specializată care asigură dezinfectia, dezinsectia si deratizarea si cu care este încheiat un contract de prestări servicii;

-          medicamentele pentru uz veterinar sunt gestionate exclusiv de către medicul veterinar cu care există contract de colaborare.

 

7. RESURSE :APA, ENERGIE, GAZE NATURALE

7.1. APA

SC AVICOD BROILER SA deţine Autorizaţia de Gospodatrire a Apelor nr. 149 din 26.11.2012, valabilă până în 25.11.2022, emisă de Administraţia Naţionala „APELE ROMANE” Direcţia Apelor Olt, S.G.A. Braşov. Prevederile acestui act de reglementare sunt incluse în autorizaţia integrată de mediu.

 

7.1.1. Alimentarea cu apă  

Sursa:reteaua de alimentare cu apa apartinand SC Avicod SRL Codlea, conform Contractului de furnizare nr. 907/13.08.2012.

Volume si debite de apa autorizate:

- zilnic maxim - 100 mc  (1,16 l/s)       - 36,50 mii mc   

- zilnic mediu  -   80 mc  (0,93 l/s)      - 29,20 mii mc 

- zilnic minim  -  50 mc  (0,58 l/s)       - 18,25 mii mc

Functionarea este:  permanenta 365 zile/an si 24 ore/zi.

 

7.1.2. Tehnici aplicate de societate pentru utilizarea eficientă a apei

Subcapitolul 4.3.tehnici pentru utilizarea eficienta a apei

O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa pasarile si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni:

* curatirea adaposturilor pentru pasari si a echipamentelor, utilizand curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot. Este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizarea a cat mai putina apa;

* calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere;

* tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa;

 

 

* detectarea si repararea scurgerilor;

 

 

* colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerata a fi o masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa, alimentarea permanenta cu apa este in general considerata a fi o obligatie.

Pentru pasari, sunt aplicate in principiu trei tipuri sisteme pentru baut (vezi deasemeni Sectiunea 2.2.5.3):

1. dispozitive de baut cu diuza cu capacitate mica sau dispozitive de baut cu capacitate mare cu picurare si cupa;

2. jgheaburi cu apa;

3. dispozitive circulare de baut.

 

 

 

 

 

 

 

Se utilizeaza spalarea cu jet de apa.

 

 

Se utilizeaza adapatori circulare, reglate automat.

Se contorizeaza consumul de apa captata conform solicitarilor impuse de autorizatia de gospodarire a apelor.

Ferma are intocmit un program de inspectie si mentenanta a instaltiilor si utilajelor.

Nu se aplica in acest caz.

 

7.1.3. Titularul/operatorul de activitate are obligaţia realizării unui studiu privind eficienţa utilizării apei, la fiecare 3 ani. Prima raportare în RAM aferent anului 2013. Studiul va identifica toate oportunităţile pentru creşterea eficienţei utilizării apei, iar recomandările acestuia vor face obiectul unui plan de  modernizare, după caz.

7.2. Utilizarea eficientă a energiei

7.2.1.Utilizarea energiei şi resurselor

Consumul anual de energie al activitătilor este prezentat în tabelul următor, în functie de sursa de energie.

Sursa de energie

Consum de energie

Furnizată, MWh

Primară, MWh

% din total

Electricitate din reteaua publică

 4.320.000 kWh/an

 -

 -

Electricitate din altă sursă*)

-

 -

 -

Abur/apă fierbinte achizitionată si nu generată pe amplasament (a)*)

-

 -

 -

Gaze

Echivalent 40.000 kWh

 

 

Motorină

1 tone, pentru transport intern

Nu se aplică

 

Cărbune

-

Nu se aplică

 

Altele ( lemn în centrala termică )

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea

Cantitatea anuala

Furnizor

Gaze naturale

Echivalent 40.000 kWh

Societatea de distributie a gazului metan din zona.

Energie electrica

4.320.000 kWh/an

Societatea de distributie a energiei electrice din zona amplasamentului

Energie termica

20.000 kWh/an

Productie proprie – alimentata electric si cu gaz metan

Motorina

1 t

Statie de distributie carburanti locala

 

 

7.2.2. Consumul specific de energie pentru creşterea păsărilor

 

Nivel indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari din UK

 

Specii

Dimensiuni unitate

Energie folosită

(kW/pasăre vânduta)

timp productie

Energie folosită

(kW/pasare/zi)

Pui de îngrăsare

< 200.000 capete/an

2,12 – 7,37

42 zile

0,05 – 0,18

> 200.000 capete/an

1,36 – 1,93

0,03 – 0,046

 

 

7.2.3.Tehnici aplicate de societate pentru utilizarea eficientă a resurselor

Prin proiectul amenajarilor fermei sunt luate masuri de reducere a consumului energetic:

î         linie automatizată de adăpare si furajare;

î         sistemele de încălzire si ventilatie sunt automatizate. Parametrii controlati sunt temperatura si umiditatea. Echipamentuldeautomatizare actionează, în functie de valorile programate, simultan, asupra:

- debituluide aer prin oprirea functionării, respectiv pornirea ventilatoarelor;

- clapetelordepesectiuniledeadmisieaaeruluiproaspătînhaladecrestere;

- instalatiilor de încălzire.

Respectarea bunelor practici este instituită la functionarea instalatiei.

 

selectarea corecta a tipului de ventilatoare si analiza pozitionarii lor în clădire;

* instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie scăzut per m3 de aer;

* utilizarea eficientă a ventilatoarelor, ex. operarea unui ventilator la întreaga capacitate este mai economică decât operarea a două ventilatoare la jumatate din capacitatea lor;

* aplicarea luminii fluorescente în loc de becuri cu incandescentă (desi s-a raportat că nu este sigur faptul că sunt adecvate din punct de vedere “biologic”);

* aplicarea schemelor de iluminat, de exemplu, utilizând o perioadă iluminatul variabil cum ar fi o iluminare intermitentă cu o perioada cu lumină si cu 3 perioade de întuneric în loc deun iluminat timp de 24 ore per zi, reduce cantitatea de energie electrică cu o treime.

î         utilizarea de ventilatoare cu consum scăzut;

î          aplicarea luminii fluorescente;

î         se aplica scheme de iluminat cu alternanta lumina / intuneric pe grupe de varsta si specie. Se folosesc sisteme cromatice de iluminat cu scopul crearii conditiilor fiziologice speciale fiecarei varste si specii

7.2.4.Obligaţii ale titularului/operatorului activităţii pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice:

-  Titularul/operatorul activităţii trebuie să ia măsuri pentru a minimiza consumul de energie de orice tip  

-  Titularul/operatorul activităţii va implementa şi utiliza cele mai bune tehnici disponibile pentru eficientizarea energetică

-   Titularul/operatorul de activitate va înregistra anual consumul total pentru combustibilii utilizaţi pe amplasament (electricitate, butan gaz, produse petroliere)

-  Titularul/operatorul autorizaţiei are obligaţia să realizeze la fiecare 3 ani un audit privind eficienţa energetică a amplasamentului. Un rezumat al concluziilor studiului se va ataşa Raportului Anual de Mediu. O copie a studiului trebuie sa fie disponibilă pe amplasament, pentru controlul conformării de către împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de verificare şi control. Acesta trebuie să identifice toate oportunităţile pentru reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice, iar recomandările vor face obiectul unui plan de modernizare. Primul audit energetic se va prezenta în cadrul Raportului Anual de Mediu aferent anului 2014.

 

8. DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

8.1. Descrierea amplasamentului

Terenul inchiriat FERMA nr.3, apartinand S.C. AVICOD BROILER S.R.L. Codlea, situat in intravilanul mun. Codlea, jud. Brasov, este teren curti si constructie, inscris in CF nr. 10160 a loc. Codlea, sub nr. top 6854/4/1/1/2/1 si nr. top 6854/4/1/1/2/4, are o suprafata de 51.655,00 mp.

Structura constructiva a Fermei 3 pe obiective este urmatoarea:

Obiective proprii:

- 6 blocuri a cate 4 hale fiecare;

- 12 silozuri depozitare furaje concentrate situate in dreptul fiecarui bloc a cate 10 t fiecare (2 pentru un bloc);

- 1 fanar;

- 1 birou si filtru sanitar pentru angajati;

- 1 bazin vidanjabil ape menajere cu volum de 5 mc;

- Platforma deseuri animale; alte platforme deseuri;

- 2 bazine vidanjabile ape tehnologice spalare cu capacitate totala de 70 mc;

-incinerator propriu de mica capacitate 50 kg/ora

Detalii constructive

Pe amplasament sunt în total 6 buc. blocuri de crestere pui de carne si/sau curcani, fiecare bloc având de câte două silozuri pentru concentrate, a câte 10 tone fiecare.

Fiecare bloc pentru pui are o suprafată construită de cca. 1.718 mp, suprafat utilă destinată cresterii puilor fiind de 1.620 mp / nivel. Fiecare bloc are două nivele a câte 2 hale / nivel, rezultând cca. 810 mp / hală crestere pui si o suprafată totală de crestere / bloc de 3.240 mp. Fiecare bloc este format din 4 hale de crestere si spatiile tehnice aferente:

? la parter: hol acces, medicator, tablou electric si tablou de comandă pentru instalatiile automatizate.

? la etaj: hol acces, medicator, tablou electric si tablou de comandă pentru instalatiile automatizate.

Ferma este dotata cu un bloc administrative si un filtru sanitar pentru angajati.

Ferma este dotată cu două magazii/silozuri pentru furaje care nu sunt utilizate decât ocazional, în momentul în care se face achizitia. În mod uzual se practică umplerea directă a silozurilor (de 10 to.) destinate fiecărui bloc si în silozuri se păstrează doar o rezervă pentru perioadele în care se face aprovizionarea deficitar.

Incinta este împrejmuită cu gard transparent realizat din elemente prefabricate din beton armat (stâlpi) cu fundatii din beton armat monolit si panouri de sârma zincată, cu înăltimea împrejmuirii este de 2,00 m. Împrejmuirile sunt prevăzute cu porti metalice din profile laminate si panouri din plasă sudată batante.

Reteaua de drumuri si platforme existente din incintă este betonată, iar accesul spre obiectivele din incintă se realizează prin dezinfectoare rutiere existente în conformitate cu normele sanitare în vigoare.

Descriere constructivă obiective:

- Clădirile sunt realizate cu structură de rezistentă din cadre din beton armat prefabricat, cu fundatii din beton armat, cu închideri si compartimentări din zidărie din cărămidă presată plină, în ziduri cu grosimi de 37,5 cm si respectiv 25 cm.

- Centurile si buiandrugii usilor si ferestrelor sunt executate din beton armat monolit.

- Planseele sunt executate din beton prefabricat (fâsii cu goluri).

- Pardoselile spatiilor tehnologice sunt executate din ciment sclivisit.

- Învelitoarea este realizată cu membrane din împaslitură din fibre de sticlă bitumat tIP MAtIZOL, caserată pe toată suprafata cu mastic de bitum 60-80, pe sapă de egalizare si protectie a termoizolatiei (termoizolatie existentă din BCA de 12,5 cm grosime), montată pe planseu din beton armat prefabricat.

- Scurgerea apelor meteorice de pe adăposturi se realizează prin jgheaburi si burlane executate din tablă zincată de 0,5 mm grosime la trotuar.

- Tâmplăria exterioară este executată din profile metalice, usi, ferestre si obloane cu jaluzele reglabile. Finisajele existente sunt cele specifice zootehniei.

- Spatiile social-sanitare sunt constructii de beton si cărămidă, cu tâmplărie metalică cu geam termopan. Acestea sunt prevăzute cu pardoseli din gresie ceramică, placaje la pereti din faiantă albă (H = 2,10 m) si zugrăveli lavabile. Încălzirea spatiilor adminitrative este realizată cu centrală termică murală ce functionează pe gaz metan.

- Incinta este împrejmuită cu un gard transparent realizat din elemente din beton armat prefabricat (stâlpi), cu fundatie din beton armat monolit si panouri din plasă de sârma zincată. Înăltimea împrejmuirii este de 2,00 m.

Fiecare hală de crestere a păsărilor are în componentă următoarele spatii tehnologice functionale:

- incinta de crestere;

- sala medicator;

- tablou comandă.

Clădirile cu destinatia filtru sanitar si spatiu administrativ cuprinde următoarele spatii functionale:

- vestiare tip filtru pe sexe;

- grupuri sanitare pe sexe;

- birouri;

- sala de mese;

- farmacie veterinară;

- depozit de materiale.

 

 

 

8.2. Descrierea principalelor activităţi şi procese

Desfasurarea activitatii pe amplasament cuprinde urmatoarele procese:

? Cresterea pasarilor pentru carne – popularea cu pasari a halelor, supravegherea pasarilor, ingrijirea sanitara a acestora, asigurarea hranei si apei, mentinerea microclimatului in hale; valorificarea pasarilor adulte

 

Aprovizionare si depozitarea furajului in buncarele de la capatul halelor;

? Producerea energiei/agentului termic – incalzirea spatiilor administrative, filtrelor sanitare si a halelor;

? Dezinfectia halelor – operatiile de spalare si dezinfectare se executa dupa depopularea halelor, la o frecventa de o operatiune/an;

? Evacuarea si depozitarea dejectiilor – evacuarea mecanica a dejectiilor din hale, incarcarea in remorci si transportul pe terenurile agricole sau in batalele/plaformele de depozitare;

? Incinerarea deseurilor de productie/cadavre pasari;

? Transporturi – parcul auto asigura transporturile impuse de fluxul tehnologic

Sistemele din dotarea halelor

Sistemul de hrănire

Furajarea păsărilor se face prin intermediul unor linii de furajare compuse din sistemul de transport al hranei si sistemul de hrănire.

Conditiile care se impun unui sistem modern si optim pentru furajarea puilor de carne, trebuie să satisfacă necesitătile de hrănire atât a păsărilor mici, cât si a celor cu greutate mare, asigurând atât accesul usor la hrană pe tot ciclul de crestere, precum si evitarea sau diminuarea pierderilor de hrană.

Sistemul de furajare este format din buncărase pentru furaj, tevi cu spirală de antrenare, motor de antrenare automatizat cu senzor, contactori de protectie pentru motoare, sistem complet pentru suspendare si hrănitoare montate pe tevi. Liniile de furajare functionează automat, comandate prin senzori de furaj. Sistemul de suspendare oferă confort în utilizare si acces liber în hală, pentru curătenie, după fiecare ciclu.

Hrana proaspătă creează baza unei excelente calităti de abatorizare si a unei conversii perfecte a furajelor. O componentă principală a sistemului de furajare o reprezintă modul de depozitare si de transport al furajelor. Silozul de furaje asigură nu numai o bună păstrare a furajului printr-o aerare optimă ce împiedică compresia furajului, ci si garantarea unei scurgeri optime a furajului în sistemul de transport. Distributia rapidă a hranei de-a lungul tuturor liniilor de hrănire, favorizează o crestere uniformă, eliminând acumularea de hrană si hrănirea selectivă a păsărilor, dând sanse egale tuturor.

Pentru a reduce pierderile de furaj, linia de hrănire a păsărilor este echipată cu senzori care sesizează prezenta sau absenta furajelor de pe liniile de hrănire, comandând încărcarea liniilor de hrănire cu furaj sau oprirea încărcării cu furaj a liniilor de hrănire.

Cu exceptia liniilor de hrănire, care au o suprafată liberă care permite accesul păsărilor la furaje, toate celelalte operatii de transport a furajelor (inclusiv cea de descărcare din autobene în buncărele de stocare) se face prin conducte închise care nu permit pierderi de furaj.

O importantă deosebită în furajarea păsărilor o are respectarea retetelor de hrănire adaptate la vârsta păsărilor. Furajele necesare vor fi procurate de la terti. Furajele vor trebui să corespundă retetelor adaptate la vârsta păsărilor, să fie însotite de analizele care să certifice calitatea si să se acorde o atentie deosebită la transportul si depozitarea acestora. În hrana păsărilor se va utiliza furaj granulat, care are avantajul reducerii pierderilor tehnologice, o omogenizare mai bună a retetelor, reducerea nivelului de furaj pe hală si o conversie mai bună la nivel de pui, printr-o asimilare mai bună.

Furajul granulat asigură garantia existentei într-o granulă de nutret combinat a tuturor componentelor si ingredientelor din retetă. Alt avantaj al furajului granulat este că prin granulare furajul se supune unui proces de sterilizare a tuturor componentelor, eliminându-se bacteriile de genul Salmonella.

Pentru hrănirea păsărilor se. utilizeaza un furaj ale cărui principale componente sunt:

- porumbul

- srotul de soia

- grăsimea

- făina proteică

- premix mineralo-vitaminic

Cantitatea de hrana administrata si ponderea diferitelor componente in furajul administrat sunt corelate cu varsta pasarilor, in trei faze:

? Faza I: 0 – 11 zile;

? Faza II: 11-29 zile;

? Faza III: 29-42 (45) zile.

 

Furajul combinat este aprovizionat direct preparat de la distribuitori specializati autorizati.

Transportul hranei in cadrul fermei nr.3 se face cu un sistem mecanic compus din:

? transportor melcat care preia furajele din silozul de stocare si le transporta in buncarul intermediar de stocare

? Buncarul intermediar de stocare furaje (2 buc./hala) din care se alimenteaza liniile de hranire interioare;

? Instalatie de dozare a furajelor pe liniile de hranire;

? Linii de hranire amplasate la sol, deservite de transportoare mecanice pe lant si prevazute cu 100 de hranitori in sistem inelar.

 

Consum mediu de furaj este de 1,7 kg/kg pui viu – la greutate maxima pui 2,5 kg ? 4,25 kg/pasare.

Sistemul de adăpare

Adaparea pasarilor se face cu instalatii de adapare. Pentru ferma nr. 3 acestea sunt de tip adapatori vacuumatice pe sistem inelar. Instalatii de adapare sunt compuse din bazine cu flotor pentru fiecare nivel, instalate la capatul halei, tevi, conducte, furtune de distributie si medicatori-dozatoare. Acestea sunt alimentate din bazinele tampon dozator ale halei (2 buc./hala), cu capacitate de 60 l, prin intermediul unui vas de expansiune. Instalatii de adapare cuprinde 6 linii/hala si 195 picuratori/linie. De la un picurator se adapa in medie 12-18 pasari.

Ratia de adapare utilizata este de 10 l/cap/an.

Microclimatul în hale

Energia termica necesara procesului de crestere este asigurata de un numar de 10 radiante/hala tip G 12 kW cu ardere pe baza de gaz metan, montate pe tavanul fiecarei hale. Instalatiile sunt controlate automat, in hale existand termometre care masoara automat temperatura, a.i. sa fie asigurat un regim adecvat de caldura functie de varsta pasarii.

Ventilatia in adaposturi este realizata cu instalatii de ventilatie fortata, alternativ cu ventilatie naturala. Sistemul este automat, functie de temperatura interioara masurata ffind comandata deschiderea ventilatoarelor tip exhaustor in numar de 3 bucati/hala montate in partile frontale ale halelor. Umiditatea realtiva a aerului este 50 % pe eprioada de vara, respective 70 % iarna.

Iluminatul halelor se realizeaza combinat cu corpuri electrice de iluminat echipate cu becuri monocromatice albastre si verzi de 11W a cate 42 buc./hala si becuri cu incandescenta a cate 21 buc./hala.

Instalatiile de protectie contra electrocutărilor sunt proiectate conform Normativului I7-91 si standardelor în vigoare.

Instalatia de paratrăsnet a clădirilor este executată conform Normativului I20/2000.

Evacuarea dejectiilor dupa depopulare - Dejectiile sunt scoase din hala cu un incarcator, incaracte in remorci specializate de transport.

Acestea sunt gestionate in doua moduri:

- preluate direct de terti pentru fertilizare.

- transportate spre depozitare temporara, in cazuri sepciale, la platforma amenajata in acest scop langa statia de epurare Avicod din zona, situata la cca. 2 km distanta.

 

Capacitatea de stocare a platformei este de 924 mc, avand dimensiunile de (22*14*3) m.

Platforma este construita din beton armat si dispune de un bazin de stocare ape rezultate din filtrare si fermentatie de cca.7,5 mc.

Actiunile de decontaminare, dezinsectie si deratizare reprezintă principalele măsuri care se impun pentru prevenirea si combaterea nespecifică a vectorilor sau a microorganismelor si parazitilor care pot determina la om sau animale boli transmisibile sau disconfort. În acest scop se organizează până la 3 săptămâni de vid sanitar după fiecare depopulare.

Organizarea perioadei de vid sanitar se va realize dupa Program cadru de curatenie, dezinfectie, dezinsectie si deratizare, astfel:

Actiunile de decontaminare, dezinsectie si deratizare reprezintă principalele măsuri care se impun pentru prevenirea si combaterea nespecifică a vectorilor sau a microorganismelor si parazitilor care pot determina la om sau animale boli transmisibile sau disconfort. În acest scop se organizează până la 3  săptămâni de vid sanitar după fiecare depopulare.

Organizarea perioadei de vid sanitar se va realiza după un Program Cadru de curătenie, dezinfectie, dezinsectie si deratizare, astfel:

 

Nr. crt

 

Substanta utilizată  (scop)

Doza aplicată .

timp de contact

Cantitatea utilizată

1

Solfac EW 50

(biodegradabil)Dezinsectie

Solutie 1%, 40 ml/mp-pardoseala si pereti la înaltimea de 1 m. Remanenta 6-8 saptamani.

≈ 2 l/fiecare bloc

0,5 l / birou si filtru sanitar

13 l / toată ferma

2

Curătenie mecanică – scos gunoi, desprăfuire utilaje si pereti, măturat

 

 

 

3

Înmuiere cu sodă caustică

pardoseala si peretii la inaltimea de 0.5m;solutie 3-5%, 1l/mp (timp de contact 24 h)

≈ 50 kg/fiecare bloc

300 kg / pentru 6 blocuri

4

Înmuiere cu Medifoam-E tavan,pereti,utilaje

Solutie  1% ,500 ml/mp (timp de contact 20 minute)

24l/bloc

≈150 l/ferma

5

Spălare tavan,pereti, pardoseală ,utilaje  cu profijet-ul cu presiunea de 120 atm

 

 

6

Dezinfectie tavan  pereti, pardoseală si utilaje cu Mediclean aqua (biodegradabil)

 Solutie 0,75- 1.0 %, 600 ml / mp – actiune rapida si indelungata

≈24 l / bloc

 150 l / ferma

7

Văruit pereti,tavane si pardoseala blocului

solutie 20%, 1 l / mp

≈1000 kg / bloc ; 6.000 kg / toate blocurile

8

Deratizare în hale si anexele blocului cu Ratimor / Bromesca

Momeli permanente in anexele blocului ;se elimina din  hale inainte de populare

≈0,5 kg / bloc ; 4 kg / ferma

9

Introducerea în hale a asternutului si a benzilor de hârtie pentru furaj suplimentar

 

 

10

Dezinfectia finala a halelor prin termonebulizare cu Medifog

2,5 ml/mc (timp de contact 12 h)

≈30 l / bloc ; 180 l pentru toate blocurile

11

Prelevare probe de sanitatie

 

 

12

Dezinfectia aleilor si platformelor betonate  dintre blocuri (soda caustica)

sodă caustică – solutie 5%, 1 l / mp

 

50 kg pentru  toata suprafata betonata din ferma

13

Deratizare în incinta fermei, în jurul blocurilor si la fânar cu Ratimorsau Bromesca

Momeli permanente

2 kg / ferma

14

Varuirea aleilor si a spatiilor betonate dintre blocuri

Solutie de var 20% ,1l/mp

1000 kg

 

 

8.3. Tehnici aplicate de societate pentru conformarea cu cerinţele BAT pentru activitate:

 Cerintele BAT privind cresterea puilor de carne si modul de solutionare in instalatia analizata

Impactul de mediu in fermele de crestere intensiva este acela ca animalele metabolizeaza hrana si elimina aproape toti nutrientii prin excremente.

Cresterea intensiva a animalelor coincide cu o densitate de animale mai mare, care poate fi considerata ca un indicator brut al cantitaii de excremente produse in ferma.

Buna practica agricola ca o parte esentiala a BAT are menirea sa cuantifice beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau reducerea utilizarii apei si energiei. Managementul constiincios al fermei contribuie la imbunatatirea performantei de mediu. BAT inseamna a respecta urmatoarele masuri:

-identificare si implementarea educatiei si programelor de trening pentru personalul fermei;

- inregistrarea consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor rezultate si imprastierea pe camp a fertilizatorilor anorganici si a deseurilor;

- detinerea unei proceduri de urgenta pentru a face fata emisiilor neplanificate si incidentelor;

- implementarea unui program de reparatii si mentenanta pentru a asigura functionarea structurilor si echipamentelor si faptul ca instalatiile sunt pastrate curate;

-planificarea corespunzatoare a activitatilor pe amplasament, furnizarea materialelor si eliminarea produselor si deseurilor si a deseurilor;

-planificarea corespunzatoare a aplicarii gunoiului pe teren.

Tehnici folosite in instalatie

Adapostirea pasarilor de carne

Pe amplasamentul celor doua ferme sunt in total 6 buc. blocuri de crestere pasarilor de carne fiecare bloc avand de cate doua silozuri pentru concentrate, a cate 10 tone fiecare.

Fiecare bloc pentru pui are o suprafata construita de cca. 1.718 mp, suprafata utila destinata cresterii puilor fiind de 1.620 mp / nivel. Fiecare bloc are doua nivele a cate 2 hale / nivel, rezultand cca. 810 mp / hala crestere pui si o suprafata totala de crestere a puilor / bloc de 3.240 mp.

Fiecare bloc este format din 4 hale de crestere a puilor de carne si spatiile tehnice aferente:

§         la parter: filtru sanitar, hol acces si medicamente,

§         la etaj: hol acces, medicamente, tablou electric si tablou de comanda pentru instalatiile automatizate.

Energia termica necesara procesului de crestere este asigurata de un numar de 10 radiante/hala tip G 12 kW cu ardere pe baza de gaz metan, montate pe tavanul fiecarei hale.

Ventilatia in adaposturi este realizata cu instalatii de ventilatie fortata, alternativ cu ventilatie naturala. Sistemul este automat, functie de temperatura interioara masurata fiind comandata deschiderea ventilatoarelor tip exhaustor in numar de 3 bucati/hala montate in partile frontale ale halelor. Umiditatea realtiva a aerului este 50 % pe eprioada de vara, respective 70 % iarna.

Iluminatul halelor se realizeaza combinat cu corpuri electrice de iluminat echipate cu becuri monocromatice albastre si verzi de 11W a cate 42 buc./hala si becuri cu incandescenta a cate 21 buc./hala. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric, incepand de la 24/24 pentru intervalul 1-3 zile si ajung la raportul 1/3 la varsta sacrificarii.

Capacitatea de productie efectiva pentru pui de carne a fermei 3 este de 12500 capete / serie / hala, rezultand o capacitate totala de 300.000 capete / serie, la 6 serii / an, deci 1.800.000 capete / an. La o greutate maxima de sacrificare de 2 kg/cap rezulta maxim cca. 3.600.000 kg viu / an (3.600 to viu / an).

Raportat la capacitatea de productie realizata de beneficiar si la suprafetele aferente cresterii puilor de carne, rezulta :

-          densitatea puilor in adapost, pentru starteri – 16,45 capete / mp si

densitatea puilor in hale, pentru finisare (final) – 15,43 capete / mp.

Controlul climatului la cresterea de pasari, controlul temperaturii si ventilatia

Energia termicanecesara procesului de crestere este asigurata de un numar de 10 radiante/hala tip G 12 kW cu ardere pe baza de gaz metan, montate pe tavanul fiecarei hale. Instalatiile sunt controlate automat, in hale existand termometre care masoara automat temperatura, a.i. sa fie asigurat un regim adecvat de caldura functie de varsta pasarii.

Ventilatiain adaposturi este realizata cu instalatii de ventilatie fortata, alternativ cu ventilatie naturala. Sistemul este automat, functie de temperatura interioara masurata ffind comandata deschiderea ventilatoarelor tip exhaustor in numar de 3 bucati/hala montate in partile frontale ale halelor. Umiditatea relativa a aerului este 50 % pe perioada de vara, respective 70 % iarna.

Iluminarea

Iluminatul halelor se realizeaza combinat cu corpuri electrice de iluminat echipate cu becuri monocromatice albastre si verzi de 11W a cate 42 buc./hala si becuri cu incandescenta a cate 21 buc./hala.

Hranirea pasarilor

Hranirea puilorde carne se realizeaza cu furaj combinat avand in compozitie: cereale, fainuri proteice vegetale, aminoacizi, premix mineralo-vitaminic. Cantitatea de hrana administrata si ponderea diferitelor componente in furajul administrat sunt corelate cu varsta pasarilor, in trei faze:

§         Faza I: 0 – 11 zile;

§         Faza II: 11-29 zile;

§         Faza III: 29-42 (45) zile.

Consum mediu de furaj este de 1,7 kg/kg pui viu – la greutate maxima pui 2,5 kg ®4,25 kg/pasare.

Ventilatia in adaposturi este realizata cu instalatii de ventilatie fortata, alternativ cu ventilatie naturala. Sistemul este automat, functie de temperatura interioara masurata fiind comandata deschiderea ventilatoarelor tip exhaustor in numar de 3 bucati/hala montate in partile frontale ale halelor. Umiditatea relativa a aerului necesara cresterii optime a puilor de curca pentru carne este 50 % pe perioada de vara, respectiv 60 % iarna.

Energia termica necesara procesului de crestere este asigurata de un numar de 10 radiante/hala tip G 12 kW cu ardere pe baza de gaz metan, montate pe tavanul fiecarei hale. Instalatiile sunt controlate automat, in hale existand termometre care masoara automat temperatura, a.i. sa fie asigurat un regim adecvat de caldura functie de varsta pasarii.

Furajul combinat este aprovizionat direct preparat de la distribuitori specializati autorizati.

transportul hranei in cadrul fermei se face cu un sistem mecanic compus din:

§         transportor melcat care preia furajele din silozul de stocare si le transporta in buncarul intermediar de stocare

§         Buncarul intermediar de stocare furaje (2 buc./hala) din care se alimenteaza liniile de hranire interioare;

§         Instalatie de dozare a furajelor pe liniile de hranire;

§         Linii de hranire amplasate la sol, deservite de transportoare mecanice pe lant si prevazute cu 100 de hranitori in sistem inelar.

Strat pat absorbent

Se aplica tehnologia de crestere la sol a pasarilor, pe asternut uscat.

Evacuarea asternutului cu dejectii se face la sfarsitul seriei de populare, in timpul fazei de igignizare.

Consumul specific este de:

§         Pui carne:0.5 kg/pasare/an;

 

9. INSTALAŢII PENTRU EVACUAREA, REŢINEREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

9.1. EMISII ÎN ATMOSFERĂ

9.1.1. Emisii dirijate în atmosferă

S-au identificat următoarele surse de emisii:

Surse fixe - dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortată a aerului prin sisteme de ventilatie, emisii de la centrala termică.

Surse mobile– emisii de gaze de esapament în incintă si drumurile conexe.

Surse de suprafată: emisiile de bazinele de depozitare a dejectiilor (miros).

 

POLUANT

SURSA

Amoniac (NH3)

- Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejectii din adăposturi în perioada de vid sanitar

Metan (CH4)

- Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejectii din adăposturi în perioada de vid sanitar

 

Protoxid de azot (N2O)

- Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejectii din adăposturi în perioada de vid sanitar

Dioxid de carbon (CO2)

- Hale pentru păsări

- Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S)

- Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejectii din adăposturi în perioada de vid sanitar, bazine de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si în suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor în incintă,

- Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejectii din adăposturi în perioada de vid sanitar

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport în incintă (pentru furaje  si materiale)

- Utilitare în incintă pentru evacuare dejectii din adăposturi

Gaze de ardere de la încălzirea halelor  si filtrelor sanitare(SOx, NOx, CO, particule)

Gaze de ardere de la incineratorul de cadavre(SOx, NOx, CO, particule, HCl)

 

Energia termică necesară procesului de crestere este asigurată de un număr de 10 radiante/hală tip G 12 kW cu ardere pe bază de gaz metan, montate pe tavanul fiecărei hale. Instalatiile sunt controlate automat, în hale existând termometre care măsoară automat temperatura, astfel încât să fie asigurat un regim adecvat de caldură functie de vârsta păsării.

Energia termică si apa caldă, necesare spatiilor administrative, filtrului sanitar, sunt obtinute folosind o centrală murală pe gaz metan cu putere de 40 kW.

Incineratorul de cadavrede mică capacitate  SPECtRUM VOLKAN 150

 

 

> Emisii din hale si din sistemul de management al dejectiilor

Emisiile de azot (N)

De importantă mare sunt emisiile de amoniac, pentru că sunt considerate un factor important al acidificării solului si apei.

Amoniacul gaz (NH3) are un miros întepător si pătrunzător si în concentratii mari poate irita ochii, gâtul si mucoasele angajatilor si păsărilor.

Reducerea emisiilor de amoniac în adăposturi se poate realiza prin:

-           strategia de hrănire (hrana săraca în proteine), hrănirea pe faze;

-            reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilatia naturală si mecanică, mentinerea uscată a asternutului din hale;

Alte emisii

Nivelul de dioxid de carbon rezultă din respiratia animalelor odată cu căldura degajată de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula în hale dacă acestea nu sunt ventilate corespunzător.

Mirosul

În fermă, mirosul este emanat de surse stationare cum ar fi halele pentru păsări, dar si la evacuarea dejectiilor din adăposturi. Mirosul emanat de la ferma de păsări poate ridica, în timp, probleme. Însă având în vedere prezenta în imediata vecinătate a altor ferme, se consideră că nu apare un impact semnificativ pentru vecinătatea imediată.

O alimentatie cu un consum redus de proteine, reduce mirosul de aproximativ 2,5 ori (exprimat în unităti). 

Cu privire la emisiile dirijate, acestea sunt datorate sistemelor de ventilatie care asigură conditiile optime de microclimat în adăposturi.

Prin utilizarea unei atmosfere controlate în interiorul halelor (controlul se face cu echipament de sistem automatizat) posibilitatea de fermentare a dejectiilor este mică, astfel cantitatea de emisii în atmosfera va fi redusă la minim.  

O rată adecvată de ventilatie duce la scăderea acestor concentratii în microclimatul adăpostului.

 

 

9.1.2. Emisii fugitive/nedirijate în atmosferă

 Sursa

Poluanţi

Măsuri de reducere

Emisii fugitive de la manipularea şi depozitarea temporară a dejecţiilor solide

NH3

Miros

CH4

N2O

CO2

pulberi

 

menţinerea dejecţiilor solide în formă uscată pentru reducerea emisiilor de amoniac

valorificarea ritmică a dejectiilor solide, către terţi

utilizarea unui spaţiu de depozitare închis, acoperit, prevăzut cu deschideri pentru ventilaţie

transportul dejecţiilor solide se va face cu mijloace de transport adecvate pentru a evita poluarea mediului prin pierderile acestora şi miros.

Emisii fugitive de la descărcarea/ depozitarea furajului

praf

-    întreţinerea corespunzătoare a tubulaturii şi supravegherea operaţiilor de încărcare/descărcare

-    transport pneumatic la încărcarea buncărelor pentru hrană.

Emisii de la mijloacele de transport

Oxid de carbon, hidrocarburi,

oxid de azot,

oxid de sulf, aldehide

-    pentru reducerea cantităţii de noxe evacuate se va urmări ca autovehiculele şi utilajele să-şi menţină parametrii înscrişi în cartea tehnică, prin efectuarea la termene a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor

-    curăţirea căile de acces

 

9.1.3.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia reducerii la minim a emisiilor atmosferice din surse dirijate şi nedirijate prin aplicarea celor mai bune tehnici de gospodărire şi control privind:

- manipularea  materialelor;

- controlul proceselor;

- întreţinerea echipamentelor de depoluare.

9.1.4. Toate echipamentele de reducere trebuie întreţinute, conform celor mai bune tehnici disponibile în domeniu

9.1.5.  Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal.

9.1.6. În cazul în care titularul activităţii intenţionează efectuatea unei modificări la instalaţiile existente sau la procesul tehnologic, trebuie să informeze înainte de efectuarea modificării, autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

9.1.7.  Titularul are obligaţia să asigure verificarea periodică a combustiei la instalaţiile de ardere, astfel încât aceasta să se realizeze cu randamentul maxim, reducându-se în acest mod concentraţiile de monoxid de carbon şi compuşi organici volatili în gazele de ardere.

9.2. EMISII ÎN APĂ

În incintă se colectează următoarele ape:

·         ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale filtrului sanitar;

·         ape uzate tehnologice provenite de la spălarea halelor;

·         ape pluviale.

Instalatiile interioare s-au realizat în sistem divizor, astfel încât apele uzate se colectează separat

§         Apele pluvialede pe acoperisuri si din spatiile de circulatie, considerate conventional curate, sunt dirijate la sol si colectate printr-un sistem de rigole si canale betonate din care apa de ploaie ajunge sa fie evacuata, fara o prealabila preepurare, in canalele de desecare cu debusare in paraul Vulcanita.

      In acest sens existaun contract de prestari servicii nr. 12.08.036/31.08.2012 incheiat cu ANIF Sucursala teritoriala Mures –Oltul Superior pentru acces elimiare ape pluviale in canalele de desecare ale amenjarii Barsa – Vulcanita.

§         Apele uzate menajere– sunt colectate de la grupul sanitar ale zonei administrative si dirijate prin reteaua de canalizare menajera, formata din conducte de PVC cu Dn 110 mm si stocate in bazinul etans si ingropat, vidanjabile, cu capacitatea de 5 mc, aflat in imediata vecinatate.

Apele uzate sunt vidanjate si trasportate la statia de epurare oraseneasca.

§         Apele uzate tehnologicede la igienizarea halelor se evacueaza doar in perioadele de vid sanitar, prin retele de canalizare locala si centralizata, formate din conducte de beton cu Dn 250 mm si lungime totala de cca. 1000m, fiind dirijate spre doua bazine de stocare, situate pe amplasamentul fermei nr. 3, langa fosta centrala termica si avand capacitatea totala de 70 mc.

Bazinele sunt confectionate din rasini orto si izoftalice, armate cu fibra de sticla, activate chimic la rece prin procedeul de proiectie simultana multistrat.

In perioada de vid sanitar in care se face dezinfectia-dezinsectia-deratizarea halelor (DDD) care au fost populate, rezulta ape uzate provenite din spalari. Dezinfectia blocurilor se face prin scoaterea asternutului uscat din blocuri, dupa care se matura bine, apoi se spala cu jet de apa si se utilizeaza solutii speciale agreate in UE. Apele de spalare contin reziduuri sub forma dejectiilor, asternutului, resturi de alimente, produse de uz veterinar, particule minerale, chiar si metale, precum si produsele utilizate in DDD aflate in dilutie (dezinfectanti in solutie).

In general, apa uzata provenita din ferme este incarcata cu compusii continuti in dejectiile pasarilor.

Din procesul de crestere a pasarilor nu rezulta ape uzate tehnologice, apa de adapare fiind considerata complet asimilata in process. Eventualele pierderi la adapare sunt considerate nesemnificative datorita gradului ridicat de tehnologizare adoptat.

§         Apele uzate de la platforma de dejectii/faza lichida – sunt gestionate impreuna cu dejectiile.

 

Cerintele BAT pentru gestionarea apei uzate

Comparea cu prevederile documentului de referintă

 

tehnici BAT

tehnici utilizate in ferma

2.12 tratarea apei reziduale

Apa reziduala este apa care a fost folosita in scopuri casnice, industriale, si agricole sau alte folosiri si care a suferit schimbari in proprietatile sale sau ca rezultat al infestarii cu alte reziduri.

Imuritatile pot proveni din caderiale apei de ploaie care la randul lor colecteaza pe parcurs alte ape reziduale.

Curatarea apei de la facilitatile fermei presupune indepartarea de reziduuri de fecale, urina, si resturi furajere asupra carora trebuie aplicati dezinfectanti si agenti de curatire.

Apa reziduala, adesea numita si apa murdara se origineaza din apa de spalare, de la instalatiile sanitare, din curtea fermei si in special din zonele cu platforme din beton care sunt contaminate prin gunoi. Cantitatile depind in mare masura de cantitatea de ploaie.

Apa murdara poate fi introdusa in slamul de gunoi, dar poate fi supusa de asemenea unui tratament si la manevrari separate in care caz este necesar un depozit separat.

In fermele de pasari se impune a mentine gunoiul in forma uscata pentru a reduce emisiile de amoniac si pentru o mai usoara manevrare sau manipulare. In unele ferme din Finlanda sistemele de gunoi

uscat si tratarea apei uzate sunt realizate printr-un tanc de sedimentare sau printr-un sant langa cladirea de productie.

Daca se mentine separate, apa reziduala poate fi aplicata pe teren prin niste irigatoare cu rata joasa sau tratate in instalatia de tratare a apelor reziduale.

Capacitati de stocare

-                      pentru ape menajere bazin de 5 mc, in zona filtrului sanitar; golirea se face prin vidanjare si transportare la statia de epurare oraseneasca;

§                     pentru apele uzate tehnologice doua bazine de stocare, situate pe amplasamentul fermei nr. 3, langa fosta centrala termica si avand capacitatea totala de 70 mc.; de aici apele sunt vidanjate si transportate la platforma de stocare temporara dejectii situata langa statia de epurare a Avicod., situata dincolo de abator la circa 2 km distanta.

Nu se efectueaza pretratarea apelor uzate in incinta.

Din functionarea fermei si de pe amplasament vor rezulta ape uzate tehnologice, ape uzate menajere si ape pluvial colectate in sistem separativ.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9.3. EMISII ÎN SOL       

9.3.1. Posibile surse de poluare a solului:

-  scurgeri accidentale de ape uzate din reţeaua de canalizare menajeră;

-  evacuarea apelor uzate de pe amplasament;

-  pierderi accidentale de furaj din silozurile de depozitare;

-  emisii accidentale datorate scurgerilor de uleiuri şi carburanţi din motoarele autovehiculelor;

-  stocarea şi depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere, industriale sau a dejecţiilor;

- depozitarea  necorespunzătoare a produselor de uz sanitar-veterinar şi a produselor utilizate în perioada de vid sanitar;

-  depozitarea şi gestiunea necorespunzătoare a ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar şi de la produsele utilizate pentru dezinfecţie.

9.3.2.  Prevenirea poluării solului şi apelor subterane

Titularul/operatorul activităţii are obligaţia aplicării următoarelor măsuri:

desfăşurarea activităţii pe suprafeţe betonate;

se vor evita deversările accidentale de produse care pot polua solul. În cazul în care se produc, se impune eliminarea deversărilor accidentale, prin îndepărtarea urmărilor acestora şi restabilirea condiţiilor anterioare producerii deversărilor;

încărcările şi descărcările de materiale, materii prime şi auxiliare, deşeuri  trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri accidentale;

gestionarea dejecţiilor de pasăre se va realiza conform capitolului 11 al prezentei autorizaţii;

reţeaua de canalizare va fi verificată periodic, iar lucrările de întreţinere se vor face la timp;

- titularul activităţii are obligaţia să deţină în depozite/magazii o cantitate corespunzătoare de substanţe absorbante şi substanţe de neutralizare, potrivite pentru controlul oricărei deversări accidentale de produse;

titularul/operatorul  activităţii trebuie să planifice şi să realizeze, o dată la 3 ani, activitatea de revizii şi reparaţii la elementele de construcţii subterane, respectiv conducte, cămine şi guri de vizitare, etc. Rigolele de colectare şi scurgere a apelor pluviale vor fi menţinute în perfectă stare de curăţenie.

 

 9.4.  Emisii în ape subterane

Nu există şi nu sunt autorizate emisii directe sau indirecte din instalaţie, în apele subterane.

 

10. CONCENTRAŢII DE POLUANŢI ADMISE  LA EVACUAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, NIVEL DE ZGOMOT 

10.1.  Aer

 

10.1.1.Nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie stabilită în prezenta autorizaţie. Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal.

10.1.2.  Titularul se va asigura că operaţiile de pe amplasament vor fi realizate în aşa fel încât emisiile şi mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului

10.1.3. Condiţii privind instalaţia de incinerare de capacitate mică.

10.1.3.1. Instalaţia de incinerare trebuie să fie proiectată, dotată şi exploatată astfel încât să asigure respectarea Regulamentul CE nr. 1069/2009 a Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală). Se va asigura respectarea Regulamentul UE nr. 142/2011 al Comisieidin 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 a Parlamentului European şi al Consiliului.

   10.1.3.2. Instalaţia trebuie să fie folosită numai pentru eliminarea cadavrelor de animale provenite din cadrul fermei.

   10.1.3.3. Instalaţia de incinerare trebuie să fie proiectată, dotată, construită şi exploatată astfel încât gazul rezultat din procese să se ridice în mod controlat şi omogen, chiar şi în cele mai defavorabile condiţii, la o temperatură de 850°C, măsurată, timp de două secunde, în apropierea peretelui intern.

   10.1.3.4. Se vor respecta prevederile stipulate la punctul 11.1.22. din prezenta autorizaţie privind reziduurile din instalaţia de incinerare.

   10.1.3.5. Funcţionarea anormală: în cazul unei defecţiuni sau al unor situaţii de funcţionare anormale, operatorul trebuie să reducă sau să oprească operaţiunile cât mai repede posibil până în momentul în care se pot relua operaţiunile normale.

10.1.4. Mirosul

Mirosurile sunt generate în principal de:

-  emisiile de amoniac din halele de producţie

-  emisiile corespunzătoare “gestionării dejecţiilor”

-  emisiile secundare de H2S  în halele de producţieîn caz de boală a păsărilor.

10.1.4.1. Limitele poluanţilor în imisie admise conform STAS 12574/87- Aer în zonele protejate, care vor sta la baza evaluării mirosurilor în cazul unor sesizări, până la apariţia normelor specifice.

 

Poluant

Media de scurtă durată – 30min. (mg/mc)

Media zilnică (mg/mc)

Amoniac

0,3

0,1

 

10.1.4.2. Măsuri de reducere a mirosului

-  un sistem de ventilaţie corespunzător, evacuarea aerului la înălţime (utilizarea ventilatoarelor de acoperiş)

- reducerea emisiilor de miros de la locaţiile de stocare a dejecţiilor prin poziţionarea corespunzătoare a acestora, ţinând seama de direcţia vântului, prezenţa arborilor sau a zidurilor înalte între depozit şi locaţiile sensibile;

-  îndepărtarea reziduurilor din incinta fermei, ventilarea, dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea se vor face conform procesului tehnologic declarat pentru evitarea descompunerii reziduurilor şi degajării de gaze nocive sau mirositoare, precum şi pentru reducerea riscului de apariţie a unor boli infecţioase

-  gestionarea corespunzătoare a cadavrelor de păsări

-  stabilirea condiţiilor de microclimat interior în hale se va face conform cerinţelor tehnologice, ce vor fi respectate permanent.

-  hrănirea corespunzătoare a păsărilor, fără excedent de proteine în vederea reducerii emisiilor şi imisiilor de amoniac

-  titularul/operatorul activităţii, în condiţiile respectării prevederilor legale, se va preocupa de menţinerea zonelor de protecţie sanitară definite conform O.M.S. nr. 536/1997, art. 11.

10.1.4.3.Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adăposturi, compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ stocarea şi eliminarea dejecţiilor.

10.1.4.4.Titularul/operatorul activităţii îşi va planifica activităţile din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv (transportul dejecţiilor, anumite lucrări de întreţinere) ţinând seama de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat), pentru prevenirea transportului mirosului la distanţe mari. Se va face instruirea personalului pentru a-şi desfăşura activitatea astfel încât nivelul mirosului să fie minim.

10.1.4.5.Titularul/operatorul va implementa strategiile naţionale de reducere a emisiilor de amoniac, pentru conformarea cu prevederile Legii nr. 271/2003 şi prin utilizarea Codului bunelor practici agricole (strategiile de alimentare, tehnici puţin poluante de împrăştiere a îngrăşămintelor naturale, tehnici puţin poluante de stocare a îngrăşămintelor naturale).

10.1.4.6. Titularul/operatorul instalaţiei va lua toate măsurile de prevenire a poluării accidentale a factorilor de mediu. Se vor aplica prevederile de verificare a instalaţiilor, de întreţinere preventivă, de reparaţii ale defecţiunilor semnalate. Toate echipamentele de reducere trebuie întreţinute, conform celor mai bune tehnici disponibile în domeniu.

 

10.2. APA

10.2.1.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia:

-  respectării prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor

-  practicarea unei gestiuni corespunzătoare a dejecţiilor de pasăre.

10.2.2.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să exploateze construcţiile şi instalaţiile de aducţiune, folosire, de colectare a apelor uzate în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare.

10.2.3.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să deţină mijloacele necesare şi materialele necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. În cazul provocării unor poluări accidentale titularul activităţii are obligaţia să anunţe imediat Administraţia Bazinală de Apă Olt - S.G.A. Braşov.

10.2.4.Titularulde activitate/operatorul are obligaţia să verifice periodic starea de impermeabilizare a bazinelor vidanjabile, pentru a evita infiltraţii de ape uzate în panza freatică.

10.2.5. Titularul de activitate/operatorul are obligaţia vidanjării periodice a bazinelor vidanjabile prin intermediul societăţilor autorizate.

10.2.6.Se interzice evacuarea de ape uzate menajere în reţeaua de ape tehnologice

10.2.7. Titularul/operatorul de activitate are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a preveni sau minimiza emisiile de poluanţi în apă. Se interzic deversările neautorizate şi accidentale a oricaror substanţe poluante pe sol, în apele de suprafaţă sau freatice.

10.2.8. Titularul/operatorul de activitate trebuie să reactualizeze planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, să deţina mijloacele şi materialele necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile planului menţionat mai sus. Întocmirea şi actualizarea programelor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este obligatorie.

10.2.9.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să deţină planul de amplasament în care sunt prevăzute toate construcţiile şi conductele subterane.

10.2.10.  Se interzice aruncarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apă sau în albia acestora.

 

10.3. SOLUL ŞI APELE SUBTERANE

10.3.1.Valorile concentraţiilor agenţilor poluanţi specifici activităţii, prezenţi în solul terenurilor limitrofe perimetrului societăţii, nu vor depăşi limitele pentru terenuri de folosinţa mai puţin sensibilă prevăzute în Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997.

10.3.2.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să asigure teren suficient (maxim 170 kg N la ha) pentru împrăştierea dejecţiilor stocate, prin închirierea de teren sau contracte încheiate cu terţi.

10.4.ZGOMOTUL

10.4.1. Surse generatoare de zgomot:

-  funcţionarea sistemelor de ventilaţie din hale;

-  funcţionarea utilajelor de transport şi livrare hrană, umplerea buncărelor cu furaje;

-  funcţionarea utilajelor de evacuare, încărcat şi transportat dejecţii;

-  funcţionarea utilajelor pentru igienizarea halelor;

-  popularea şi depopularea halelor;

-  manevrarea deşeurilor solide.

10.4.2. Acţiuni întreprinse pentru prevenirea/minimizarea emisiilor de zgomot:

-  amplasarea utilajelor în hale;achiziţionare utilaje performante;

-  măsuri de întreţinere a utilajelor şi remedierea defecţiunilor în cel mai scurt timp posibil;

-  efectuarea operaţiilor de transport materiale pe timpul zilei;

-  utilizarea unei lumini albastre de liniştire a păsărilor.

10.4.3. Valoarea admisă a zgomotului la limita incintei, nu va depăşi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.

10.4.4. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care depăşesc limitele de presiune (Leq), prevăzute de STAS nr. 10009/88, de 50 dB(A), Cz 45, în timpul zilei şi 40 dB (A), Cz 35, în timpul nopţii, în afara amplasamentului, cu excepţia cazului când zgomotul de fond depăşeşte această valoare.

10.5.5. Măsurătorile şi calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se vor face respectând prevederile STAS 6161/1-89, STAS 6156-86 şi STAS 6161/3-82.  

10.4.6. Înaintea instalării utilajelor şi echipamentelor noi, titularul de activitate va demonstra autorităţii  de mediu respectarea condiţiilor privind zgomotele şi vibraţiile prevăzute de lege. 

10.4.7. Se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor de producţie pentru a preveni creşterea nivelului de zgomot ambiental.

10.4.8. Se vor evita operaţiile de transport care pot mări nivelul de zgomot, în timpul nopţii, precum şi orice alte activităţi în afara halelor.

 

11. GESTIUNEA DEŞEURILOR ŞI A SUBSTANŢELOR CHIMICE  PERICULOASE

11.1.MAAGEMENTUL DEŞEURILOR GENERATE DE ACTIVITATE

Deşeurile rezultate din funcţionarea societăţii sunt:

 

 

Denumire deseu *

Fluxurile de deseuri

t/an

Sursele de deseuri

Codurile deseurilor conform EWC (Codul European al Deseurilor)*

tipul deseului.

Cod privind principala proprietate periculoasă **

Managementul deseurilor   (t/an)

Valorificată

Eliminată

Stocarea temporară

Dejectii de pasare

3500 t/an

- cresterea puilor;

Cresterea puilor

02 01 06

Nepericulos

3.500 t/an -  se valorifică ca fertilizant pentru terenurile agricole ale tertilor.

-

Stocare temporară pe platformă amenajată langa statia de epurare Avicod

Mortalităti

4

Cresterea păsărilor

02 01 02

Potential periculos – H9

-

Incinerare la incineratorul propriu

Colectare în saci din material plastic, în containere etanse, pe suprafată betonată

Deseuri menajere

5,475

Activitatea personalului

20 03 01

Nepericulos

-

5,475 t/an-se elimină la depozitul de deseuri Brasov. Colectarea deseurilor  si transportul deseurilor se face  de o societate autorizată.

Stocare temporară în pubele

Deseuri de la tratamente sanitar-veterinare (obiecte ascutite)

0,10

tratamente sanitare - veterinare

18 02 01*

Periculos- H9

-

0,10 – eliminare prin incinerare sau sterilizare de către societăti autorizate

Stocare temporară în ambalaj, conform prescriptiilor sanitare veterinare

Deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

0.015

tratamente sanitare - veterinare

18 02 02*

Periculos- H9

-

0,015 – eliminare prin incinerare

Stocare temporară în ambalaj, conform prescriptiilor sanitare veterinare

Deseuri si ambalaje de substante utilizate la dezinfectie, dezinsectie, deratizare

0,3

Activitatea de dezinfectie, dezinsectie. deratizare

15 01 10*

Periculos - H6, H14

Gestionare adecvată posibilitătilor actuale de valorificare sau  eliminare

Ambalaje returnate furnizorului

 

Deseuri  de ambalaje   transportate la o unitate autorizată  Bio Risk Sf.Gheorghe 

Deseuri de substante stocate în vederea incinerării într-o unitate autorizată

 

Ambalaje deteriorate (lăzi din plastic) de la transportul puilor

0,90

S

15 01 02

 

0,90 – valorificate printr-o unitate autorizată

-

Stocare temporară în magazie 

Acumulatori uzati

0,06

S

 16 06 01*

Periculos- H14

0,06 – valorificare printr-o unitate autorizată

-

Stocate temporar în magazie, cu capacele montate pentru a preveni scurgerile accidentale de acid pe sol

Uleiuri uzate

0,036

L

13 02 058

Periculos-H14

0,036 – valorificate printr-o unitate autorizată

-

Stocate temporar în butoaie metalice, cu rezistentă mecanică corespunzătoare, închise,  depozitate în spatii amenajate  în care să fie asigurată protectia împotriva scurgerilor accidentale pe sol

Anvelope uzate

0,03

S

16 01 03

Nepericulos

0,03 – valorificate în industria cimentului

 

Stocate temporar pe platformă betonată, destinată acestui scop

 Cenusa de la incinerator

0,2 + 0,4

S

19 08 12

 

 

0,5

Stocare în containere închise si transport la depozitul de deseuri Brasov  de către  o societate autorizată 

 

 

 

 

11.1.2. Condiţii privind depozitarea deşeurilor

 

11.1.3.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia evitării producerii deşeurilor, însa în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului.  Se va realiza un audit privind minimizarea deşeurilor la fiecare doi ani.Următorul audit se va realiza în anul 2015. Concluziile acestuia vor fi prezentate autorităţii de mediu în cadrul RAM.

Depozitarea dejectiilor solide

Dejectiile solide sunt transportate si stocate pe o suprafată impermeabilă în depozit deschis. Sistemul de stocare este prevăzut cu pereti pentru a preveni împrăstierea gunoiului sau a apei de ploaie. Constructia are atasat un rezervor pentru stocarea fractiei lichide care poate fi transportată regulat pe câmp. În unele tări se cere fermierilor să acopere depozitul (Documentul BREF cap. 2.5.3.).

Ord. 296/2005 art. 2.6.prevede necesitatea etansării platformei sau a bazinului de stocare a dejectiilor. Capacitatea de stocare a dejectiilor de la fermele zootehnice trebuie să acopere perioadele de interdictie a aplicării si care tin cont de riscurile suplimentare datorate conditiilor meteorologice, de posibilitătile tratării sau evacuării fără riscuri pentru calitatea apelor.

Depozitarea dejectiilor in amestec cu paie dupa evacuare se va face pe o platforma betonata situata in capatul fiecarui grajd.

Acestea sunt gestionate in doua moduri:

-          preluate direct de terti pentru fertilizare.

-          transportate spre depozitare temporara, in cazuri speciale, la platforma amenajata in acest scop langa statia de epurare Avicod din zona, situata la cca. 2 km distanta.

Capacitatea de stocare a platformei este de 924 mc, avand dimensiunile de (22*14*3) m.

Platforma este construita din beton armat si dispune de un bazin de stocare ape rezultate din filtrare si fermentatie de cca.7,5 mc.

Împrăstierea pe câmp a dejectiilor

Fertilizarea nu se efectueaza direct de catre Avicod Broiler. Pentru preluarea dejectiilor exista incheiate contracte de colaborare cu terti persoane fizice si juridice acoperitoare pentru 3500 to/an dejectii evacuate din ferma. Acestia depoziteaza pe platformele proprii dejectiile cel putin inca 4 luni, conform normelor sanitar-veterinare.

Pentru puitinand seama ca necesarul de teren agricol considerat 0,0021 ha/pasare in cazul aplicarii a 170 kgN/ha, pentru imprastierea dejectiilor este de :

0.0021 * 300000 * 6 = 3780 ha, la nivelul unui an.

La 1 mc de dejectii proaspete corespund 0,8 to gunoi fermentat, rezulta:

682 * 6 * 0,8 = 3274 to/an gunoi fermentat

 

Platforma deseuri de origine animală

Platforma de deseuri de origine animală rezultate din pierderile naturale de păsări este betonată si îngrădită, având suprafata de 3 mp si este prevăzută cu container metalic 0.7 x 1.5 m si alimentare cu apă prin robinet cu portfurtun pentru igienizare.

Platforma este situată la intrarea în ferma 3.

5.3.Zone de depozitare

Depozitare temporara in situatii speciale

Identificati zona

Deseurile depozitate

Sunt ele identificate în mod clar, inclusiv capacitatea maximă de depozitare si perioada maximă de depozitare?*)

Proximitatea fată de cursuri de ape

zone de interes public/vulnerabile la vandalism

alte perimetre sensibile

(vă rugăm dati detalii)

Identificati măsurile necesare pentru minimizarea riscurilor

Amenajările existente ale zonei de depozitare

Zona  statiei de epuarare Avicod

Dejectii uscate de pasăre

Asigură capacitatea de stocare pe aproximativ  4 luni

Sunt în apropierea unui canal de desecare

betonat, cu o bazin de colectare a  fractiei lichide

 

 

_______

*) trebuie realizate înainte de emiterea autorizatiei.

 

5.4.Cerinte speciale de depozitare

 

Material

Categoria

Este zona de depozitare acoperită (D/N), sau împrejmuită în întregime

Există sistem de evacuare a biogazului (D/N)

Levigatul este drenat si tratat înainte de evacuare (D/N)

Există protectie împotriva inundatiilor sau pătrunderii apei de la stingerea incendiilor (D/N),

Dejectii de pasăre

AA – necesită în mod normal spatii împrejmuite

S-a realizat o constructie semiîngropată cu hidroizolatie si structura din beton armat, cu pereti de 4 m înăltime, rampă rutieră pentru intrarea mijloacelor de transport dejectii, cu rigole de scurgere ce duc intr-o fosă etansă si vidanjabilă pentru dejectiile lichide. 

 Depozitarea dejectiilor solide pe podea solidă impermeabilă va preveni scurgerile în sol si în pânza freatică. Codul bunelor practici agricole impune a avea capacitatea de depozitare pentru dejectiile solide  pe toată perioada când acestea nu se împrăstie pe câmp.   

 

N

Echiparea depozitului cu drenuri si  colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii într-un bazin vidanjabil, levigatul urmând a fi împrăstiat pe câmp.

Nu este cazul de protectie împotriva inundatiilor. Apa de incendiu va fi captată de  bazinele de apă uzată tehnologică.

Substante chimice utilizate de dezinfectie, dezinsectie, deratizare

Depozitare în ambalajul original, în magazie specială, încuiată.

Depozitare în magazie specială, încuiată, deservită de personal desemnat cu calificarea necesară.

N

Magazia nu are drenaj la canalizare

Nu este cazul de protectie împotriva inundatiilor. 

 

5.5. Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

 

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT

Da/Nu

Sunt recipientii de depozitare:

-          prevăzuti cu capace, valve etc. si securizati;

-          inspectati în mod regulat si înlocuiti sau reparati când se deteriorează (când sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)

 Da. Deseurile menajere sunt colectate în containere cu capac.

Este implementată o procedură documentată pentru cazurile recipientilor care s-au deteriorat sau curg?

Da. Atunci acestia sunt înlocuiti.

 

11.1.4. Recuperarea sau eliminarea deseurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practice pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului

Sursa deseurilor

Metale asociate/

prezenta PCB sau azbest

Deseu

Optiuni posibile

Detaliati (dacă este cazul) optiunile utilizate sau propuse în instalatie

Reciclare

Recuperare

Eliminare

sau se aplică

Specificati optiunea

Dacă optiunea actuală este „eliminarea”, precizati data până la care veti implementa reutilizarea sau recuperarea, sau justificati de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic sau economic

Activitatea fermei

-

Dejectii de pasare

Eliminare pe câmp

Eliminare pe câmp

 

Este utilizarea recomandată de BAT

-

Mortalităti

Eliminare prin incinerare pe amplasament sau în afara amplasamen-tului

Eliminare prin incinerare pe amplasament

 

Este eliminarea recomandata

-

Deseuri menajere

Eliminare

Valorificare energetică

Eliminare

 

Nu se recomandă valorificarea energetică deoarece puterea calorică a deseurilor este mică

-

Deseuri de la tratamente sanitar-veterinare(obiecte ascutite)

Eliminare , sterilizare

Eliminare , sterilizare

 

Este metoda recomandată pentru prevenirea îmbolnăvirilor

-

Deseuri si ambalaje de substante utilizate la dezinfectie, dezinsectie, deratizare

Eliminare prin incinerare

Reutilizare ambalaje

Eliminare prin incinerare

Reutilizare ambalaje

 

Acolo unde este posibil ambalajele se reutilizează

-

Deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

Eliminare prin incinerare

 

Eliminare prin incinerare

 

 

Nu este o altă metodă recomandată

-

Ambalaje deteriorate (lăzi din plastic) de la transportul puilor

Recuperare

Reutilizare

Valorificare energetică

Reutilizare

 

 

Cele care nu pot fi reutilizate sunt eliminate in vederea recuperării materialului

Pb

Acumulatori uzati

Valorificare prin terti

Valorificare prin terti

 

 

-

Uleiuri uzate

Valorificare prin terti

Valorificare prin terti

 

 

-

Anvelope uzate

Valorificare prin terti

Valorificare prin terti

 

 

-

Cenusă de la incinerator

Eliminare

Eliminare

 

Cantitatea este relativ mică

 

5.7.Deseuri de ambalaje

Material

Deseuri de ambalaje generate

Valorificate sau incinerate în instalatii de incinerare cu recuperare de energie

Reciclare material

Alte forme de reciclare

total reciclare

Valorificare energetică

Alte forme de valorificare

Incinerate în instalatii de incinerare cu recuperare de energie

total valorificate sau incinerate în instalatii de incinerare cu recuperare de energie

 

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

(f)

(g)

(h)

Plastic

Lăzi de la transportul puilor si păsărilor

 

Bidoane de la substantele chimice utilizate

 

 80%

 

 

 

 

 

 

 

20%

Colectare de către o firmă autorizată (StESoSamac Brasov)

Colectare de către o firmă autorizată (StESoSamac Brasov)

 80%

 

 

 

 

 

 

 

20%

 20%

 

 

 

 

 

 

 

80%

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 100%

 

 

 

 

 

 

 

100%

Hârtie – carton

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11.1.5. Transportul deşeurilor

Deşeurile expediate în afara amplasamentului pentru valorificare sau eliminare pot fi transportate numai de către agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu reglementările legale în vigoare.   

11.1.6.Gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri se va realiza cu respectarea strictă a prevederilor Legii nr. 211/2011  privind regimul deşeurilor.

11.1.7.Societateaare obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

11.1.8.Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:

   a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;

   b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

   c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

11.1.9. Titularul activităţii are obligaţiasăsă colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

11.1.10.Deşeurile vor fi colectate şi depozitate temporar pe tipuri şi categorii, fără a se amesteca.

11.1.11.Se vor respecta prevederile Ordinului comun MMGA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

11.1.12.Abandonarea deşeurilor este interzisă.

11.1.13.Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.

11.1.14. Zonele de depozitare temporară a deşeurilor vor fi marcate şi semnalizate. Recipienţii vor fi inscripţionaţi, verificaţi periodic, asigurându-se proceduri pentru containerele avariate.

11.1.15. Deşeuri periculoase

-        Titularul activităţii are obligaţia să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora.

-        Producătorii/deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală.

-        Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase  au obligaţia să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.

-        Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi ale Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.

-        Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie să fie însoţit de documentul de identificare prevăzut în anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006.

11.1.16. Evidenţa gestiunii  deşeurilor

-        Titularul activităţii/operatorul are obligaţia să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la H.G. nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual la A.R.P.M. Sibiu. Titularul activităţii/operatorul are obligaţia să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani.

-        Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice trebuie să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului.

-        Titularul activităţii/operatorul  are obligaţia să ţină pentru deşeurile periculoase o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 din Legea nr. 211/2011 şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora.

11.1.17.Uleiuri uzate

Se vor respecta dispoziţiile H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

11.1.18. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Se vor respecta dispoziţiile H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi O.M. nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare.

11.1.19. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

Sevor respecta prevederile H.G. nr. 1132/2008privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

11.1.20. Transferul deşeurilor

Se vor respecta prevederile Regulamentului (CE) nr. 1013/2006  privind transferurile de deşeuri.

11.1.21. Gestionarea dejecţiilor animaliere

Evacuarea din hale: Deşeurile de la creşterea la sol a păsărilor sunt evacuate cu ajutorul utilajelor (încărcător, tractorului cu remorcă) în afara halelor de creştere la sfârşitul unei serii de producţie, de unde sunt preluate direct şi utilizate ca îngrăşământ pentru terenurile agricole sau sunt depozitate în depozitul acoperit  de stocare a dejecţiilor în cadrul halei dezafectate din ferma SELECŢIE (hala  6).

Depozitarea: depozitareadejecţiilorsolide se face pe o platformă de stocare dimensionată corespunzător pentru asigurarea staţionării acestora pentru o perioadă de timp în conformitate cu Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngrăşămintelor, parte din Ordinul comun al M.M.G.A. nr. 1182/2005 şi M.A.P.D.R. nr. 1270/2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole precum şi de riscurile datorate condiţiilor meteorologice nefavorabile. Platforma de stocare a dejecţiilor trebuie să respecte cerinţele Codului bunelor practici agricole. Platformă de stocare este formată dintr-o acoperită (ferma SELECŢIE hala 6).Volumul platformei satisface cerinţele de depozitare pentru perioada interdicţiei de aplicare pe terenuri agricole.Cantitatea anuală de dejecţii este estimată la ….. tone.

Evidenţe, înregistrări: De fiecare dată când dejecţiile provenite din zootehnie vor fi livrate  către terţi, transportul dejecţiilor va fi însoţit de un borderou contrasemnat de furnizorul dejecţiilor şi de destinatar, la fiecare livrare. Acest borderou va cuprinde numele şi adresa producătorului cât şi a destinatarului, cantitatea livrată, tipul şi provenienţa dejecţiilor şi data livrării. Fiecare transport se înregistrează în Registrul de transport deşeuri de grajd al fermei, împreună cu datele din borderou.

Împrăştierea dejecţiilor pe sol:

-   dejecţiile sunt utilizate ca îngrăşământ organic pentru fertilizarea terenurilor

-  distribuirea dejecţiilor pe terenurile agricole se va realiza în conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricoleaprobat prin Ord. nr. 1182/2005 şi ale Ord. nr. 1234/2006, privind aprobarea Codului de bune practici în fermă

-  se vor respecta perioadele de interdicţie de împrăştierea a îngrăşămintelor conform tab. nr. 1 parte a Ord. 296/2005. Pentru distribuirea dejecţiilor pe câmp se vor utiliza utilaje pentru manipularea şi administrarea îngrăşămintelor organice naturale

-  titularul/operatorul activităţii are obligaţia să asigure teren suficient pentru împrăştierea dejecţiilor stocate (maxim 170 kg N/ha), prin închiriere de teren sau contracte încheiate cu terţi

-  societatea are obligaţia să se asigure că există contracte ferme de asistenţă tehnică cu Oficiul Judeţean de Pedologie şi Agrochimie privind realizarea planului de management a deşeurilor organice, realizarea cartării pedologice şi agrochimice a terenurilor agricole realizarea studiului agrochimic, realizarea planului de fertilizare şi a planului de cultură, obligaţia de a întocmi şi ţine fişa parcelei şi caietele de bilanţ ale nutrienţilor.Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de către fermieri şi producătorii agricoli este obligatorie în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi

- titularul/operatorul de activitate are obligaţia ca la începutul fiecărui an să realizeze un Plan de management al dejecţiilor care va fi inclus în RAM

- pentru distribuirea dejecţiilor pe câmp se vor utiliza utilaje speciale, pentru manipularea şi administrarea îngrăşămintelor organice naturale

- titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a reduce emisiile de dejecţii în sol şi în panza freatică  prin echilibrarea cantităţii de dejecţii cu cerinţele previzibile ale cerealelor (azotul şi fosforul şi furnizarea necesarului de minerale cerealelor din sol şi din fertilizare)

- la aplicarea dejectiilor pe sol se vor lua în considerare caracterisiticle terenului în special condiţiile solului, tipul solului şi înclinaţia terenului, condiţiile climatice, precipitaţiile şi irigarea, folosinţa terenului şi practicile agricole inclusiv sistemul de rotaţie  a cerealelor

- la utilizarea dejecţiilor ca fertilizanţi se vor aplica tehnicile BAT de a reduce poluarea apei în special cu respectarea următoarelor condiţii:

·      neaplicarea dejecţiilor pe teren atunci când câmpul este saturat cu apă, inundat, îngheţat, acoperit cu zapadă

·      neaplicarea dejecţiilor pe terenuri aflate în pantă

·      neaplicarea dejecţiilor în apropierea cursurilor de apă (lăsarea unei benzi de teren netratate)

·      împrăştierea dejecţiilor cât de aproape posibil momentului de maximă creştere a cerealelor şi când este preluată substanţa nutritivă

Se vor respecta prevederile următoarelor acte normative:

-  O. M. nr. 296/2005privind aprobarea Programului cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole

-  O. M. nr. 242/2005privind aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi

-  H.G. nr. 964/2000privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, modificată şi completată de H. G. nr. 1360/2005

-  Codului bunelor practici agricoleaprobat prin Ord. M.M.G.A. nr. 1182/2005

-  Codului de bune practici în fermă aprobat prin Ord. M.M.G.A. nr. 1234/2006.

11.1.22. Condiţii privind reziduurile din instalaţia de incinerare cadavre animale

-  cantitatea şi gradul de nocivitate a reziduurilor rezultate din operaţiunile efectuate în instalaţia de incinerare trebuie să fie reduse la minimum 

-  transportul şi depozitarea intermediară a reziduurilor uscate sub formă de pulbere trebuie să se realizeze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu (de exemplu, în recipiente închise).

11.1.23. Depozitarea cadavrelor de păsări ce urmează a fi incinerate trebuie să se efectueze în recipiente acoperite, identificate în mod corespunzător şi, după caz, în recipiente etanşe.

11.1.24. Instalaţia de incinerare terbuie operată astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenuşă.

 

11.2. GESTIUNEA  SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

11.2.1.Achiziţionarea substanţelor chimice periculoase, definite conform H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, se va face numai în condiţiile în care producătorul, distribuitorul sau importatorul furnizează fişa tehnică de securitate, care va permite utilizatorului să ia toate măsurile necesare pentru protecţia mediului, sănătăţii şi pentru asigurarea securităţii la locul de muncă.

11.2.2.Recipienţii sau ambalajele substanţelor şi preparatelor chimice periculoase trebuie să asigure:

-  prevenirea pierderilor de conţinut prin manipulare, transport sau depozitare

-  sa fie etichetate în conformitate cu prevederile legale

- se vor respecta prevederile Legii nr. 122/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase şi ale H.G. nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţilor de transport rutier de mărfuri periculoase în România.

11.2.3.Titularul/operatorul activităţii va utiliza informaţiile din fişele tehnice de securitate ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase utilizate în instalaţie pentru gestiunea corespunzătoare a acestora.

11.2.4. Titularul/operatorul activităţii va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului asupra oricăror substanţe şi preparate periculoase utilizate, altele decât cele menţionate în această autorizaţie.

11.2.5. Se vor lua următoarele măsuri generale:

- depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se va face ţinând seama de compatibilităţile chimice şi de condiţiile impuse de furnizor:

:- pardoselile vor fi protejate cu materiale rezistente la acţiunea chimică, nu vor avea racord la canalizare, încăperile vor fi bine aerisite, protejate împotriva intrării persoanelor străine.

Gestiunea acestor substanţe se va realiza de persoane instruite, care vor cunoaşte măsurile ce trebuie luate în cazul unui accident.

11.2.6.Se vor afla în stoc materiale absorbante sau de neutralizare a scurgerilor accidentale.

11.2.7.Se vor folosi echipamentele de protecţie a personalului, impuse de legislaţia de protecţie a muncii.

11.2.8. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni producerea de accidente şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane.

11.2.9. Alte acte normative care trebuie respectate:

-  H.G. nr. 347/2003privind restricţionarea introducerii pe piaţa şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, cu modificările ulterioare;

Legeanr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr. 263/2005;

- H.G. nr. 1408/2008privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

H.G. nr. 937/2010privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţa a preparatelor chimice periculoase;

H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

Regulamentul(CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului european şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), modificat de Regulamentul(CE) nr. 552/2009 in ceea ce priveşte anexa nr. XVII;

-  Regulamentul(CE) nr. 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, de modificare şi aprobare aDirectivelor 67/548/CE şi 1999/45/CE, precum şide modificare a Regulamentul(CE) nr. 1907/2006;

-  Regulamentul(CE) nr. 1907/2006privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), modificat de Regulamentul(CE) nr. 552/2009in ceea ce priveşte anexa nr. XVII.

 

12.  INTERVENŢIA   RAPIDĂ,   PREVENIREA  ŞI MANAGEMENTUL    SITUAŢIILOR   DE   URGENŢĂ

12.1. Titularul activităţii/operatorul  trebuie să se asigure că există o procedură de intervenţie rapidă, care să trateze orice situaţie de urgenţă care poate apărea pe amplasament. Această procedură trebuie să includă prevederi pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute în urma oricărei situaţii de urgenţă.

12.2.Politica de prevenire şi management a situaţiilor de urgenţă este materializata în Planul operativ de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă, care va fi revizuit anual şi actualizat, după caz. Planul trebuie să fie disponibil pe amplasament în orice moment, pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al autorităţilor de specialitate.

12.3. Titularul/operatorul activităţii va respecta regulamentele de funcţionare ale instalaţiilor.Orice defecţiune constatată prin monitorizarea tehnologică a instalaţiilor va fi analizată şi se vor lua măsurile de protecţie corespunzătoare.

12.4. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să înregistreze în formă scrisă toate defecţiunile în funcţionare, care pot avea efecte importante asupra mediului înconjurător. Pentru aceasta se va înfiinţa un registru în care se va consemna: tipul, momentul, durata defecţiunii, cantitatea de substanţe nocive eliberate, urmările defecţiunii atât în interiorul obiectivului cât şi în exterior, toate măsurile iniţiate de titular.

 

 

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII

13.1. Prevederi generale privind monitorizarea

13.1.1.Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acţiuni:

-  supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control

-  automonitorizarea

13.1.2.Automonitorizarea este obligaţia societăţii şi are următoarele componente:

-  monitorizarea emisiilor şi calităţii factorilor de mediu

-  monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces

-  monitorizarea post – închidere.

13.1.3.Automonitoringul emisiilor în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente. Automonitorizarea emisiilor constă în urmărirea poluanţilor emişi şi este obligaţia titularului.

13.1.4.Titularul/operatorul autorizaţiei trebuie să realizeze prelevările, analizele, măsurătorile,    prevăzute în prezenta autorizaţie.

13.1.5.Monitorizarea emisiilor se va face de către laboratoare care deţin acreditarea cerută de legislaţia naţională sau prin laboratorul propriu. În cazul în care titularul/operatorul activităţii realizează monitorizarea emisiilor prin laboratorul propriu, o dată pe an va realiza intercalibrarea cu un laborator acreditat. În buletinele de analiză se vor indica standardele aplicate la prelevarea probelor şi analiza acestora, aparatura utilizată, calibrată conform normelor naţionale. Se va specifica şi procentul de eroare a metodelor folosite. Standardele utilizate, vor fi cele utilizate în U.E. (CEN, ISO) sau naţionale care asigură o calitate echivalentă.

13.1.6.Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al autorităţii competente pentru protecţie a mediului.

13.1.7.Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă adecvată pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare autorizate şi valorile limită de emisie stabilite.

13.1.8.Titularul/operatorul de activitate este obligat să informeze cu regularitate autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre rezultatul monitorizării emisiilor (anual în cadru RAM) şi în termenul cel mai scurt despre orice incident sau accident care afectează semnificativ mediul.

13.1.9. Toate echipamentele de monitorizare continuă şi prelevare de probe trebuie să funcţioneze pe tot parcursul activităţii.   

13.1.10. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate, întreţinute şi verificate astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările. Calibrarea acestora se va face conform legislaţiei în vigoare.

13.1.11.Titularul/operatorul activităţii trebuie să asigure persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control accesul sigur şi permanent la următoarele puncte de prelevare şi monitorizare:

-  punctele de prelevare a emisiilor în aer;

-  punctele de prelevare a apelor uzate, foraje de control a apelor subterane;

-  zonele de depozitare a deşeurilor pe amplasament;

-  accesul la orice alte puncte de prelevare şi monitorizare cerute de autoritatea de mediu.

13.1.12.Titularul/operatorul are obligaţia monitorizării emisiilor şi factorilor de mediu şi a raportării către autoritatea competentă conform celor precizate în autorizaţie.

 

13.2. Monitorizarea emisiilor in aer

Monitorizarea emisiilor aferente instalaţiei de incinerare se va realiza la solicitarea autorităţii de mediu. Coordonate punct de monitorizare: coş evacuare incinerator cadavre (IC):

450 ..`…. ” N,

230 ….`….. E

 

13.3. MONITORIZAREA MIROSULUI

Monitorizarea mirosului până la apariţia legislaţiei specifice, se va face prin analiza concentraţiilor de amoniac şi compararea se va face cu limitele din  STAS nr. 12574/87

 

Poluant

Metoda de  analiză

Frecvenţa monitorizării/analize, metode, tehnici

Amoniac

STAS 10812-76

- În situaţia existenţei reclamaţiilor.

- Cu ocazia realizării planului de management al mirosului.

 

13.4. Monitorizarea emisiilor În apa

13.4.1. Monitorizarea calităţii apelor subterane  

 Apele pluviale- inainte de deversarea in canalul de desecare se vor incadra in urmatoarele limite maxim admise a indicatorilor de calitate, conform prevederilor HG 188/2002, modificat si completat cu HG 352/2005 – NTPA 001, respectiv:

Indicatori de calitate

U/M

Valoare maxima admisa

pH

upH

6,5 - 8,5

suspensii

mg/l

35,00

reziduu filtrabil la 105o C

mg/l

500,00

CBO5

mg/l

10,00

CCO-Cr

mg/l

70,00

Azot total

mg N/l

15,00

Fosfor total

mg P/l

0,2

Frecventa de automonitorizare a indicatorilor de calitate : semestrial, prin laboratoare acreditate RENAR.

Monitorizarea de catre beneficiar a acviferului freatic- se va realiza semestrial, prin putul amplasat aval pe directia de curgere, pentru urmatorii indicatori de calitate: CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal, azotiti, azotati, azot organic, fosfor total, si pH. Automonitorizarea se va faceprin laboratoare acreditate RENAR.

Beneficiarul are obligatia sa efectueze automonitorizarea calitatii acviferului freatic,prin putul de observatie, amplasat aval de ferma, pentru urmatorii indicatori de calitate: CBO5, CCO-Cr, azot  amoniacal, azotiti, azotati, azot organic, fosfor total, si pH. Automonitorizarea se va face, prin laboratoare  acreditate RENAR.

Monitorizarea si raportarea emisiilor în apa de suprafată 

Punct de monitorizare:

- At1 (45o44’13,35”; 25o24’56,01”) – ultima iesire după statia de epurare Avicod.

Frecventa:semestrial, conform autorizatiei de gospodărire a apelor.

Parametrii monitorizati: pH, suspensii, CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal, fosfor total si  detergenti biodegradabili

 Monitorizarea si raportarea emisiilor în apa subterană

Puncte de monitorizare: put de monitorizare, Aval ferma 3, inspre ferma 5, in partea stanga a drumului de acces catre fanar spre blocul nr 3, avand coordonatele: N=470771.6863; E =535121.7492 si H= 543.21

Frecventa: Anuala, din probe momentane.

Parametrii monitorizati: CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal, azotiti, azotati, azot total, fosfor total si pH

13.4.2.Monitorizarea calităţii solului

Puncte de monitorizare:

-          S2/SN 1 (45o44’08,32” N, 25o26’56,30” E) – in Ferma nr. 3 – intre blocurile 2 si 3;

-          S3/SN 2 (45o44’05,70” N, 25o26’56,75” E)– in Ferma nr. 3 – intre blocurile 4 si 5;

-          martor S4/SN 3 (45o44’04,63” N, 25o26’50,69” E), la o distantă de cca. 10 m fată de limita Fermei nr. 3, pe teren agricol proprietatea Primăriei Codlea, pe directia Vest.

Frecventa:la solicitarea autoritatilor competente.

Parametri: total hidrocarburi din petrol, Pb, Cd, P total, N total, sulfati, C organic

 

Concentratiile agentilor poluanti nu vor depasi limitele pentru terenuri de folosinta mai putin sensibila, conform Ord. 756/1997.

Conform aprecierilor cuprinse in „Chimia Sanitară a Mediului”, gradul de poluare a solului cu carbon organic s-a impărtit in 4 categorii si anume:

- sol nepoluant             0-1%

- sol usor poluat                       1-3%

- sol mijlociu poluat                 3-4%

- sol puternic poluat                4-6%

13.5. MONITORIZARE TEHNOLOGICĂ

13.5.1.  Controlulclimatului din halele de creştere a păsărilor

- Temperatura şi umiditateadinhaleledecreşteresunt controlateprinreglarea niveluluideventilaţie.

- Sistemele de ventilaţie sunt automatizate. Echipamentuldeautomatizare acţionează, în funcţie de valorile programate, simultan, asupra:

-          debituluide aer prin oprirea funcţionării, respectiv pornirea ventilatoarelor;

-          clapetelordepesecţiuniledeadmisieaaeruluiproaspătînhaladecreştere;laturaţie nulăaventilatoarelorclapeteledeadmisieobtureazăcompletsecţiuniledeadmisiea aerului,iarlaturaţia de regim a ventilatoarelor clapetele de admisie a aerului sunt complet deschise;

13.5.2. Măsurarea temperaturii şi a altor parametrii pentru instalaţia de incinerare de capacitate mică:

-  se vor utiliza tehnici de monitorizare  a parametrilor şi a condiţiilor relevante pentru procesul de incinerare;

-  se va realiza măsurarea temperaturii în instalaţia de incinerare;

-  rezultatele măsurătorilor de temeratură sunt înregistrate şi prezentate în mod corespunzător, astfel încât să permită autorităţii competente să verifice respectarea condiţiilor de funcţionare admise, stabilite prin prezenta autorizaţie.

13.5.3. Titularul/operatorul activităţii va asigura verificarea periodică a stării şi funcţionarii instalaţiilor în care se desfăşoară activitatea autorizată, monitorizarea parametrilor ceruţi de procesul tehnologic.

 

13.6. MONITORIZAREA DEŞEURILOR

13.6.1.Evidenţa deşeurilor se ţine conform  H.G. nr. 856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

13.6.2.Se va ţine evidenţa eliminării de deşeuri din fermă, în registre special constituite:

-  date privind deşeurile eliminate prin incinerare pe amplasament

-  date despre transporturile de deşeuri şi operaţiile de valorificare sau eliminare, după caz 

- date despre dejecţiile utilizate ca fertilizanţi: cantitatea, persoanele fizice sau juridice care au preluat dejecţiile în vederea fertilizării terenurilor agricole.

13.7. MONITORIZAREA POST –ÎNCHIDERE

13.7.1.În cazul încetării definitive a activităţii vor fi realizate şi urmărite următoarele acţiuni:

-  golirea bazinelor şi conductelor, spălarea acestora

- demolarea construcţiilor, colectarea separată a deşeurilor din construcţii, valorificarea lor sau depozitarea pe o haldă ecologică, funcţie de categoria deşeului

-  transportul dejecţiilor şi a oricăror tipuri de deşeuri de pe amplasament în vederea valorificării sau depozitării pe o haldă ecologică autorizată

- refacerea, după caz, a analizelor pentru sol şi apelor subterane în vederea stabilirii condiţiilor amplasamentului la încetarea activităţii şi stabilirea utilizării ulterioare a amplasamentului.

 

14. RAPORTĂRI CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA  MEDIULUI ŞI PERIODICITATEA ACESTORA

14.1.Titularul/operatorul activităţii trebuie să înregistreze toate prelevările, analizele, măsurătorile şi întreţinerile realizate conform cerinţelor prezentei autorizaţii.

14.2.Titularul/operatorul de activitate trebuie să înregistreze toate incidentele care afectează exploatarea normală a activităţii şi care pot crea un risc pentru mediul înconjurător. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere incidentului. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate pentru gestionarea incidentului şi evitarea reapariţiei.

14.3.Înregistrările incidentelor vor fi puse la dispoziţia autorităţii de mediu şi/sau autorităţii de control pentru verificări în timp util. Un raport a incidentelor va fi inclus în RAM.

14.4. Titularul/operatorul de activitate trebuie să înregistreze toate reclamaţiile legate de mediul înconjurător care au legătură cu operaţiile, sau care ar putea fi generate de operaţiile ce au loc în   activitatea sa. Fiecare înregistrare de acest tip trebuie să ofere detalii în legătură cu datele şi timpul în care au fost făcute aceste reclamaţii, numele reclamantului şi alte detalii legate de natura plângerii. Înregistrarea trebuie de asemenea să conţină şi răspunsul dat în cazul fiecărui reclamant. Titularul/operatorul de activitate va înainta un raport cu toate reclamaţiile de acest tip în timpul următoarei luni către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, însoţit de toate amănuntele legate de reclamaţiile existente.

14.5.Înregistrările şi raportările vor fi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului, la datele stabilite.

14.6.Toate documentele care au stat la baza elaborării autorizaţiei trebuie să fie disponibile şi puse la dispoziţia inspectorilor autorizaţi, în timp util.

14.7. Titularul/operatorul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publică, care să fie disponibil publicului, la cerere. Acest dosar trebuie să conţină următoarele: autorizaţia, solicitarea, raportarea anuală privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate.

14.8. Toate rapoartele trebuie certificate de către managerul agentului economic titular al autorizaţiei sau de către altă persoană desemnată de managerul instalaţiei.

14.9.Frecvenţa şi scopul raportării, aşa cum sunt prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate cu acordul scris al autorităţii competente pentru protecţia mediului, care urmăreşte şi centralizează datele transmise.

14.10.Titularul/operatorul de activitate trebuie să se informeze la începutul fiecărui an calendaristic  despre conţinutul raportărilor şi datele limită de predare la autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

 

Raportări

 

  Frecvenţa raportărilor

       Data limită a

         raportării

 Autoritatea la care se  

       face raportarea    

Raportul Anual de Mediu (RAM)

anual

01 martie

 

APM Braşov

 

Raportul anual pentru Registrul european al poluanţilor emişi şi transferaţi, conform  H.G. nr. 140/20038 (EPRTR).

anual

30 aprilie

APM Braşov

 

Raportarea inventarului emisiilor în atmosferă, conform OMAPM nr. 524/2000.

anual

La solicitarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului

APM Braşov

 

  

Raportarea situaţiei gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002

 

anual

La solicitarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului

APM Braşov

 

Raportarea situaţiei gestiunii ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, conform H.G. nr. 794/2012.

anual

La solicitarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului

APM Braşov

 

Planul de management a deşeurilor organice (dejecţii). 

anual

În RAM

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

Reclamaţii (dacă ele există).

 

când există

În luna următoare primirii acestora

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

Raportarea incidentelor semnificative.

când se produc

La data producerii

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

Raportarea investiţiilor şi cheltuielilor de mediu.

periodic

În luna următoare realizării acestora

 

Efectuarea auditului privind eficienţa energetică.  

3 ani

În cadrul RAM.

Primul audit în RAM aferent anului 2013

 

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

Audit privind minimalizarea deşeurilor.

2 ani

În cadrul RAM

Primul audit în RAM aferent anului 2013

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

Audit privind utilizarea apei.

3 ani

În cadrul RAM

Primul audit în RAM aferent anului 2013

APM Braşov

CJ Braşov al GNM

 

 

 

NOTA: RAMva fi întocmit în conformitate cu ghidul întocmit de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Câte un exemplar al RAM va fi depus atât pe suport electronic cât şi pe hârtie la Agenţia  Regională  pentru  Protecţia  Mediului  Sibiu,  Agenţia  pentru  Protecţia  Mediului Braşov şi Comisariatul Judeţean Braşoval Gărzii Naţionale de Mediu.

 

15. OBLIGAŢIILE  TITULARULUI

15.1. Exploatarea instalaţiei se poate efectua numai în baza autorizaţiei integrate de mediu.

15.2. Titularul/operatorul activităţii va respecta condiţiile din autorizaţia integrată de mediu privind modul de exploatare a instalaţiei.

15.3. Autorizaţia impune condiţiile de desfăşurare a activităţii instalaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului.

15.4.Autorizaţia este emisă în scopul respectării normelor privind prevenirea, controlul integrat al poluării, definite prin O.U.G. nr. 152/2005, aprobată prin Legea  nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv măsurile privind gestiunea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său, în acord cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile din convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte.

15.5.Titularul/operatorul activităţii este obligat să notifice autorităţile competente pentru protecţia mediului despre orice schimbare pe care doreşte să o aducă instalaţiei sau procesului tehnologic.Autoritatea competentă pentru protecţia mediului va analiza după caz condiţiile de funcţionare stabilite în autorizaţia de mediu. Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului este interzisă desfăşurarea activităţii care ar rezulta în urma modificării care face obiectul notificării.

15.6.Orice modificare substanţială planificată în exploatarea instalaţiei va fi realizată potrivit legislaţiei în domeniul evaluării impactului asupra mediului şi prevederilor din Ordonanţa de Urgenţă nr. 152/2005, aprobată prin Legea  nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

15.7.Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 152/2005 art. 25: «Autoritatea competentă evaluează periodic condiţiile din autorizaţia integrată de mediu şi acolo unde este necesar le revizuieşte. Revizuirea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie în toate situaţiile în care:

-  poluarea cauzată de instalaţie este semnificativă încât necesită revizuirea valorilor limită de emisie sau  includerea de noi astfel de valori în autorizaţia integrată de mediu

-  schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea semnificativă a emisiilor fără a impune costuri excesive

-  siguranţa  în exploatare a proceselor sau activităţilor impune utilizarea altor tehnici

-  prevederile unor noi reglementări legale o impun.»

15.8. Autorizaţia integrată de mediu include prevederile actului de reglementare emis de autoritatea competentă în domeniul apelor. Revizuirea acestuia implică şi revizuirea condiţiilor din prezenta autorizaţie. Titularul/operatorul activităţii este obligat să prezinte la autoritatea competentă pentru protecţia mediului orice revizuire a autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru instalaţia IPPC în termen de 14 zile de la primire.

15.9.Orice referire la amplasament va însemna zona marcată pe Planul de delimitare a instalaţiei şi pe Planul de încadrare în zona, anexe la solicitare.

15.10. Titularul/operatorul asigură reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului întreaga asistenţă necesară pentru a le permite să desfăşoare orice inspecţie a instalaţiei, prelevare de probe, culegerea oricăror informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

15.11.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia furnizării de informaţii, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului în vederea întocmirii programelor de reducere a emisiilor la nivel local.

15.12.În scopul diseminării active a informaţiei privind mediul, titularii/operatorii au obligaţia de a informa trimestrial publicul, prin afişare pe propria pagină web sau prin orice alte mijloace de comunicare, despre consecinţele activităţilor şi/sau ale produselor lor asupra mediului (H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia de mediu, art. 26).

15.13. Prezenta autorizaţie este emisă în scopul protecţiei integrate a mediului şi nimic din prezenta autorizaţie nu va fi interpretat ca negând obligaţiile statutare ale titularului/operatorului autorizaţiei sau cerinţele altor acte juridice sau reglementari.

15.14. Respectarea prevederilor Directivei  Consiliului 91/676/CEEdin 12 decembrie 1981 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole:

–        H.G. nr. 964/2000  modificată şi completată prin H.G. nr. 210/2007  privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

–        Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole aprobat prin Ordin  nr. 1182/1270 din 2005

–        Codului de bune practici în fermă - aprobat prin  Ordinul  nr.1234 din 2006

–        O.M. nr. 296/2005privind aprobarea Programului - cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole              

–        O.M. nr. 242/2005pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluare cu nitraţi

15.15.Titularul/operatorul activităţii are obligaţia achitării sumelor la Fondul pentru mediu, în conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005, aprobată prin Legea nr.105/2006 cu modificările şi completările ulterioare şi a legislaţiei subsecvente în vigoare.

15.16. Titularul/operatorul de activitate are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a preveni sau minimiza emisiile de poluanţi în mediu. 

15.17. Sub directa îndrumare şi control a autorităţii sanitar veterinare se vor respecta prevederile Ordinelor ANSVA nr. 149/2004 şi nr. 62/2005, privind acţiunile sanitar veterinare obligatorii.

 

16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII  INSTALAŢIEI,

      MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

16.1. În cazul în care titularul de activitate/operatorul urmează să deruleze sau să fie supus unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare, ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului de activitate, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, faliment, încetarea activităţii, acesta are obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularul cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate.

În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheiere uneia dintre proceduri, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite au un caracter public.

Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.  

16.2.În cazul încetării temporare sau definitive a activităţii întregii instalaţii, sau a unor părţi din instalaţie se vor respecta prevederile din Planul de închidere a instalaţiei întocmit de S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. C.S.H.D. Codlea, anexă la documentaţia de solicitare.

16.3. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să asigure resursele necesare pentru punerea în practică a Planului de închidere şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară.

16.4. Laîncetarea activităţii se va reface raportul de amplasament, reanalizându-se poluanţii din apa subterană şi sol, pentru a stabili aportul la poluare al instalaţiei şi măsurile de remediere ce se impun.

16.5. La încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic.

16.6. Titularul activităţii are obligaţia ca în cazul încetării definitive a activităţii să ia măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de poluare şi de aducere a amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.   

 

17. FUNCŢIONAREA ÎN CONDIŢII DIFERITE DE FUNCŢIONAREA NORMALĂ

17.1. În cazul unei epizotii se vor respecta măsurile stabilite în comandamentul antiepizootic central/judeţean/local.

17.2.Titularul/operatorul activităţii va respecta măsurile stabilite de Consiliile Locale şi structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care au obligaţia să asigure neutralizarea deşeurilor de origine animală şi să informeze autoritatea de mediu competentă că acţiunile s-au desfăşurat fără afectarea factorilor de mediu (conform O.U.G. nr. 11/22.02.2006, privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României.)

17.3.În cadrul Planului operativ de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă, titularul/operatorul activităţii va avea desemnată o zonă în care să se poată efectua îngroparea cadavrelor de păsări în condiţii de siguranţă, în caz de aprobare conform prevederilor legale în perioada unor epizootii, sub directa supraveghere şi control al autorităţii sanitar veterinare, fără ca această acţiune să afecteze semnificativ factorii de mediu sol şi apa subterană. Această zonă va fi marcată pe planul de situaţie a fermei.

17.4.Titularul/operatorul activităţii va stabili proceduri referitoare la informarea persoanelor responsabile cu parametrii de performanţă ai instalaţiei, incluzând alarmarea rapidă şi eficientă a operatorilor instalaţiei privind abaterile de la funcţionarea normală a instalaţiei.

17.5. În caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluare iminentă se vor anunţa persoanele cu atribuţii prestabilite pentru combaterea avariilor, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi reducerii ariei de răspândire a substanţelor poluante, îndepărtarea prin mijloace adecvate a substanţelor poluante, colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea recuperării, neutralizării, distrugerea substanţelor poluante. Se vor anunţa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului şi sistemul de gospodărire a apelor asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării accidentale.

17.6. Titularul/operatorul activităţii care a generat episodul de poluare este obligat să ia măsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanţi, astfel încât concentraţia acestora să fie redusă la nivelul valorii limită din autorizaţie.

17.7.În cazul întreruperilor accidentale de curent electric, societatea are în dotare grup electrogen, care intra în funcţiune automat.

 

Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov, şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Brasov.

 

 

 

 

GLOSAR DE TERMENI

 

1.

 

 

 

2.            

Autoritatea cu atribuţii de control, inspecţie şi sancţionare in domeniul protecţiei mediului 

Comisariatul Judeţean Braşov al Garzii Naţionale de Mediu

Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 10 D, jud. Braşov

Comisariatul Regional Sibiu al Garzii Naţionale de Mediu

Selimber, F.N., jud. Sibiu

 

3.

Autoritatea centrală de protecţia mediului ;

Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice,

Bucureşti, Bulevardul Libertăţii nr.12, Sector 5 ;

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,

Bucureşti,  Str. Aleea Lacul Morii nr.151 sector 6 cod 060841

4.

Titularul /operatorul activităţii                     

Persoană juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională sau care a fost investită cu putere economică decisivă asupra funcţionării instalaţiei, respectiv SC AVICOD BROILER SRL

5.

BAT

Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui, referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor şi a impactului asupra mediului,în întregul sau.

6.

CAT

Colectiv de analiză  tehnică

7.

CBO5

Consumul biochimic de oxigen la 5 zile

8.

CCOCr

Consumul chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu.

9.

COV

Compuşi organici volatili

10.

COVNM

Toţi compuşii organici, alţii decât metanul, proveniţi din surse antropice şi biotice, ce pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot, in în prezenţa luminii solare.

11.

TOC (COT)

Carbon organic total

12.

 

dB(A)

Decibeli (curba A de zgomot)

13.

IPPC

Prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării

14.

Instalaţie IPPC

Orice instalaţie tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa 1, din OUG nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006 precum şi orice altă activitate direct legată  tehnic, de activităţile desfăşurate pe acel amplasament, care pot genera emisii şi poluare.

15.

RAM

Raport anual de mediu

16.

E-PRTR

Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi

17.

R

Fraza de risc este o fraza care exprimă o descriere concisă

 a riscului prezentat de substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru  om şi mediul înconjurător conform SR 13253/1996

 

 

 

CUPRINS

 

 

1.DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI  ACTIVITĂŢII.. ........................................................................................................................................................................................................... .......pag

2.TEMEIUL LEGAL .................................................................................................................................................................................................................................................................................................... pag  

3.CATEGORIA DE ACTIVITATE ............................................................................................................................................................................................................................................................................. pag  

4.DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII…………………………………………………………………………..........pag  

5.MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII ........................................................................................................................................................................................................................................................................ pag  

6. MATERII PRIME ŞI AUXILIARE.......................................................................................................................................................................................................................................................................... pag 

7. RESURSE .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. pag

       7.1.APA ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ....pag

       7.1.1. Alimentarea cu apĂ................................................................................................................................................................................................................................................................... .....pag

       7.2.UTILIZAREA EFICIENTĂ A ENERGIEI ŞI RESURSELOR ......................................................................................................................................................................................................... ......pag

8. DESCRIEREA  INSTALAŢIEI  ŞI  A  FLUXURILOR  TEHNOLOGICE  EXISTENTE  PE

    AMPLASAMENT ................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ...pag

9. INSTALAŢII PENTRU EVACUAREA, RETINEREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU........................................................................................................................................... ..........pag

     9.1.EMISII ÎN  ATMOSFERĂ........................................................................................................................................................................................................................................................................... ....pag

     9.2.EMISII ÎN APĂ ..............................................................................................................................................pag

     9.3.EMISII ÎN SOL................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ..pag

     9.3.EMISII ÎN APE SUBTERANE......................................................................................................................pag

10. CONCENTRAŢII DE POLUANŢI ADMISE  LA  EVACUAREA  ÎN  MEDIUL  ÎNCONJURĂTOR,

      NIVEL DE ZGOMOT ………………………………………………………………………………………................................................................................................................................................ .......pag

     10.1.AER ………………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................................. .........pag

     10.1.4. MIROS    ………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................................. .........pag

     10.2. APĂ ……………………………………………………………………………………………………….............................................................................................................................................. ........pag

     10.4.ZGOMOT.………………………………………………………………………………………………..........pag

     10.5.

11. GESTIUNEA DEŞEURILOR ŞI A SUBSTANŢELOR ERICULOASE...........................................................pag

     11.1.DEŞEURI PRODUSE NEPERICULOASE ŞI ERICULOASE..................................................................pag

     11.2.GESTIUNEA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE...................................................................................................................................................................... ......pag

12. INTERVENŢIA RAPIDĂ, PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SITUAŢILOR DE URGENŢAŢĂ .....pag

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII .................................................................................................................................................................................................................................................................. ...pag

14. RAPORTĂRI CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA

     MEDIULUI ŞI PERIODICITATEA ACESTORA............................................................................................................................................................................................................................................. ...pag

15.OBLIGAŢIILE TITULARULUI. ........................................................................................................................pag

16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAŢIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR............................................................................................................................................................................ pag

17. FUNCŢIONAREA ÎN AFARA CONDIŢIILOR NORMALE DE LUCRU........................................................................................................................................................................................................... pag

GLOSAR DE TERMENI............................................................................................................................................................................................................................................................................................. .pag

CUPRINS………………………………………………………………………………………………………………..pag


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.